Resurse electronice e-bibliografii Ion Vatamanu: bibliografie

_Bibliografie

CUPRINS

Către cititor; - Cimpoi M. Ion Vatamanu: Refuzul frontierei; - Ciocanu A. Fratele meu: Lui Ion Vatamanu; - Tabel cronologic; - Galeree foto; Opera: - Antume; - Ediţii aparte; - Versuri şi proză (în culegeri şi periodice); - In alte limbi; - Postume; - Publicistică; - Recenzii; - Cîntece pe versurile poetului; - Traduceri de Ion Vatamanu; - Recenzii la traduceri de Ion Vatamanu; - Ion Vatamanu - recenzent; - Ion Vatamanu - alcătuitor, redactor, critic literar; - Ciocanu I, Ion Vatamanu; Viaţa şi activitatea: - Dedicaţii; - Interviuri. Dialoguri. Mese rotunde; - Filmografie;

Catre citiror

Prezentul indice este dedicat poetului Ion Vatamanu şi oglindeşte viaţa şi creaţia sa ca poet, publicist, traducător, recenzent şi fruntaş a! vieţii politice. În indice nu sînt incluse materialele din activitatea poetului ca savant-chimist.

Lucrarea conţine două compartimente: "Opera" şi "Viaţa şi activitatea ".

Compartimentul "Opera" este divizat în următoarele subdiviziuni: "Antume" şi "Postume", unde sînt incluse versuri, proza şi publicistica poetului, care au apărut în timpul vieţii (antume) şi după dispariţia poetului (postume); "Recenzii"; 'Cîntece pe versurile poetului", inclusiv cele difuzate la Compania de Stat "Teleradio Moldova", prezentate de dna E.Curecheru-Vatamanu; "Traduceri de Ion Vatamanu"; "Recenzii la traduceri de ton Vatamanu"; "Ion Vatamanu -recenzent"; "Ion Vatamanu - alcătuitor, redactor, critic".

Compartimentul "Viaţa şi activitatea" inserează materiale despre viaţa şi creaţia poetului, "Dedicaţii", "Interviuri. Dialoguri. Mese rotunde", "Filmografia".

Descrierile bibliografice sînt parţial adnotate şi sînt făcute conform STAS-ului 12629/1-88 "Descrierea bibliografică a documentelor". Prescurtările cuvintelor sînt făcute conform STAS-ului 8256-82 "Prescurtările cuvintelor şi a expresiilor tipice româneşti şi străine din referinţele bibliografice", în ambele compartimente ediţiile apărute cu caractere chirilice şi în limba rusă sînt transliterate conform STAS-ului 5309/I-89 "Transliterarea caracterelor chirilice slave în caractere latine".

La baza aranjării materialului se află principiul alfabetic.

în subdiviziunea "în alte limbi" literatura este aranjată în ordinea alfabetică a limbilor. Subdiviziunea "Recenzii" - în ordinea alfabetică a lucrărilor recenzate, "Traduceri" - în ordinea alfabetică a scriitorilor.

Bibliografia a fost făcută pe baza fondurilor Bibliotecii Municipale "B.P.Hasdeu", Bibliotecii Naţionale, Bibliotecii Academiei de Ştiinţe. Au fost examinate de asemenea: "Cronica presei" (1956-1994); "Cărţile Moldovei Sovietice" (1965-1985), "Anul literar".

Limitele cronologice ale bibliografiei: 1956-1997. Selectarea surselor a fost încheiată în 31 martie 1997

top

Ion Vatamanu: Refuzul frontierei

Poetul Ion Vatamanu (născut la 1.V.1937 în Costicenii Bucovinei, m.9.Vlll.1993, Chişinău; volume de poezii: Primii fulgi, 1962; Monologuri, 1964; Liniştea cuvintelor, 1971; Ora păsării, 1974; De ziua frunzei, 1977; Iubire de sine, 1981; Măslinul oglindit, 1983; Dimineaţa mărului, 1986; Nimic nu-i zero, 1987; Dialoguri banale ... 1988; Atît de mult al pămîntului, 1990; voi. de eseuri Viaţa cuvîntului, 1980; a absolvit Universitatea din Chişinău în 1960; a fost din 1973 şef de laborator la Institutul de chimie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei; din 1990 a fost ales deputat şi desemnat preşedinte al Comisiei Parlamentului Moldovei în problemele culturii}, a fost, în 1944, martorul unui act surprinzător: apariţia frontierei chiar în grădina casei părinteşti. Sîrma ghimpată produce o ruptură în fiinţa lui, care va tînji mereu după întreg, după deplinătate. Poezia lui stă, la propriu şi la figurat, sub semnul refuzului frontierei.

Fisura produsă în sufletul copilului devine în poetica lui Vatamanu o fisură ontologică. Poemul de mai mari proporţii Pasărea-Eu aduce în prim plan sugestia unei amare rupturi sufleteşti, în care coexistă "pasărea venirii" şi "pasărea plecării", fel de a spune că viaţa şi moartea îşi dau mîna, polarizînd fiinţa poetului. Motivul mioritic al predestinării se infiltrează în poezie.

Ca orice poet basarabeano-bucovinean, Ion Vatamanu este modelat de matricea ştiinţifică a satului în care s-a născut - blagian - veşnicia. Sentimentul plaiului, care apare ca. "o grădină aleasă" generează o sinteză a liricului şi epicului, baladescului şi imnicului, a reacţiei publicistice imediate şi a reflecţiei sentimentâlo-existenţiale. Nu lipsesc accentele neopaşoptiste, atitudinile patetice de promovare a idealurilor naţionale. în volumul Atît de mult al pămîntului poetul acceptă ipostaza de tribun, de poeta vates.

Debutul lui Ion Vatamanu (Primii fulgi) era pus sub semnul unei temerităţi, explicabilă în epocă din perspectiva zilei de azi: poetul sfida canoanele încetăţenite (şi uzate, fireşte) de tradiţie, recurgînd la versul liber care, la ora aceea, mai stîrnea rezerve. Orice program se învecheşte prin însuşi faptul de a fi aservit orbeşte unui moment, precum şi de a conţine o doză de naivitate afişată, dublată de pretenţiozitatea oarecum barocă, ce se opune unei imagini unice despre misiunea şi fiinţa Poeziei. în timpurile noastre programatismul a devenit cam abuziv. Dincolo, însă, de momentele ostentativ-programatice, care ne scandalizează sau numai ne irită pe-o clipă, Poezia îşi urmeză în tăcere desăvîrşită lucrarea ei, pecetluită de taină şi sacră menire.

Ferm şi polemic la începuturi, spiritul novator al poetuiui intră pe parcurs în făgaşul firesc al disciplinei, "liniştii cuvintelor", slujirii credincioase a lor al punerii Poeziei în slujba cunoaşterii. Credinţei adînci purtate cuvîntului înfiinţător de armonie, i se potriveşte cel mai bine liniştea, acordul ce se stabileşte între negrul pămînt al nostru şi alba lui linişte.

Poezia, nu e în această viziune, decît ora permanentizată şi universalizată a păsării. în lucruri, ca şi în oameni şi noţiuni, se aude o pasăre; existenţa se supune "acestui cînt de pasăre". Păsării-Eu al poetului i-ar corespunde, aşadar, o Pasăre-Noi, ca imagine a cîntecului unic, identificat cu întreaga fiinţă. Ion Vatamanu urmează în toate acestea principiul orfic al creaţiei: Poetul-Pasăre se situează în centrul universului său artistic, tinzînd spre liniştea în care antitezele-aripe s-au împăcat şi s-au topit într-o unitate, spre tăcerea în care se decantează melodia.

Poemul Pasărea-Eu se cade considerat, fireşte, drept piatră de boltă a poeziei vatamaniene; el surprinde, într-o metaforă-cheie, condiţia poetului care e condiţia generalizată a omului. Viziunea e contrapunctică şi ciclică, zilele săptă-mînii dictînd cîntecelor: şapte şi bineînţeles, dezvăluind un tablou al relaţiilor Poetului-Pasăre cu lumea şi timpul, privit în crugul lui mic, săptămînal. Mai întăi este descoperit însuşi principiul orfic de existenţă a păsării (a cîntecului) oricărui om, lucru, noţiune; cîntecul presupune starea de vis, îngăduind o confuzie a condiţiei lor existenţiale: scaunul pretinde a fi masă, stiloul îl condamnă pe poet, împrumutîndu-i cravata, iar televizorul îl pune să emită imagini [Cîntecul de luni al Păsării). Apoi se impune varietatea melodiilor şi a înseşi păsărilor, ele slujind diferite împărăţii (zările, chindiile, Dorul, dragostea curată). Cîntecul de miercuri este alegoria

tinereţii, pe care spiritul trebuie s-o înfrunte: "O, încercuite raţiuni şi spirite!/ Păsările celuia ce peste tot înseamnă Eu/ Rup rugina cercurilor voastre/ Şi iar flămînde/ îşi continuă zborul/ Spre ierbi .cu suflet viu...". Singurul izvor al cîntecului este visul, viaţa, sufletul viu al ierbilor. Cîntecul de joi dezvoltă într-un ritm săltăreţ întrebarea "Pasăre, cine te-au-de?" şi răspunsul aluziv - doar poetul o poate înţelege şi se poate identifica sufleteşte ("Pasăre, să ştii eu sînt/ Numai ape şi pămînt"}. Cîntecul de vineri ne vorbeşte despre îndepărtarea păsărilor de Marele Rece; de cer, de etern adică, şi de apropierea lor de sufletul uman, care luptă cu materia, de adevăratul Eu, care-şi menţine statutul de fiinţă prin luptă continuă cu forţile ostile ("Se dă o mare luptă cu elogiata forţă"), capitolul conţinînd şi lauda copilăriei, a "copilului regăsit". Frumuseţea cîntecului păsărilor-Eului e comparabilă doar cu fărîmele de cer, pe care le dădeau jos săgeţile miticului Artemis. Cîntecul de sîmbătă aduce în prim plan sugestia unei amare rupturi în sufletul poetului, în care coexistă "pasărea venirii" şi cea a plecării: fel de a spune că viaţa şi moartea îşi dau mîna, conveţuiesc, polarizează fiinţa poetului. Motivul mioritic al predestinării se înfiltrează, dictînd chiar şi o sincronizare cu formula baladescă: "Tu pasărea mea de ieri,/ Tu pasărea mea de mîine!/ M-am logodit cu-o stea./ Voi beţi la nunta mea...-/ O, pasărea mea bună./ O, pasărea mea rea". Cum să depăşim uitarea, cum să supunem jocul timpului, care, fiind supremul actor, ne transformă şi pe noi în actori? Să nu ne hazardăm în plăcerea elocvenţei? "Am deplîns un ieri,/ Elocvenţă turnăm în mîine...," - ne îndeamnă poetul, subliniind că zborul cere depăşirea unei suferinţe, că, numai auzind glasul ei fundamentat, putem obţine împlinirea şi asigura rostul înalt al creaţiei. Ce sîntem noi în raport cu timpul: Pămînt? Uitare? Flori ce fără rod s-au scuturat? ("Opriţi-vă!/ Sa aud./ Să văd,/ S-ascult! Glasul păsării/ Ce poartă-o suferinţă./ Cu aripile în zbor...").

E poemul cel mai săturat de sensuri al lui Ion Vatamanu şi cef mai apropiat de spiritul poetului, care topeşte în cîntec "antitezele" sufletului aruncat în realitatea vie şi cunoscînd visul, melodiile diferite ale sufletului, rezistenţa faţă de "rugina cercurilor", identificarea cu cîntecul pur al păsării, biruinţe zilnice ale spiritului, conştiinţa împletirii vieţii cu moartea şi, în cele din urmă, a nevoii de împlinire prin depăşirea suferinţei - cele şapte stări fundamentale. întreaga poezie a lui Vatamanu - de la Primii fulgi încoace - va căuta să surprindă într-un chip aproape fragmentar, mozaical momente ale acestor stări esenţiale, dialectic asociate într-un portret al trăirilor. Spre a le fixa manifestarea lor capricioasă, proteică sau chiar incertă, poetul se îndrumează pe trei făgaşe convergente: pe cel publicistic al reacţiei imediate, direct nerăbdătoare ("Răspunde-mi,/ Tu vei lăsa/ Să fie-nmiit/ Hiroşi-mile?M", - se întreba, rezonînd interogaţia cu exclamaţii în Primii fulgi; unica metaforă pe care o ţine e "nădejdea lumii de viaţă", - mărturiseşte poetul în Dimineaţa mărului, pe cel imnic al elogiului valorilor vieţii, frumuseţilor plaiului, cîntat ca o "grădină aleasă" a iubirii şi femeii ("femei din muguri, frumoasei cu prunc"); pe cel al reflecţiei meditative şi sentimentale, acestea asociindu-se într-o formulă originală. La aceste modalităţi lirice se adaogă "iluminaţiile" din Cuvintele de cretă şi Secunde/e cu munţi, "în gîndurile cu frunze", apoi formula baladescă, epică şi lirică "dialogurile banale" în care apar personajele negative din "perioada administrării" (Dialoguri bana/e sau trist şi vesel despre oameni) şi strigătele existenţiale, atitudinile patetice de promovare a idealurilor naţionale din Atît de mu/t al pămîntului, în care poetul este tribun, purtătorul de voce al renaşterii basarabe-nilor sub semnul revenirii la matca firească a tradiţiei, limbii, valorilor clasice. Unire, moldo veni, Ce vor scriitorii? Matern la Bucovina şi altele sînt poezii care au înfiorat mulţimile în anii de cotitură 1987-1991.

Momentul temerităţii poetice a lui 1.Vatamanu era determinat de impunerea Omului, care-şi reazemă (hiperbola e a timpului şi apare în debutul său) "fruntea de umărul soarelui", a unor orizonturi noi ale cunoaşterii de resensibili-zarea raporturilor fiinţei umane cu Cosmosul. Poetica sa era bazată pe îndrăzneală (şi chiar agresivitate) metaforică, pe potenţarea expresivă şi energetică a verbului, pe dinamizarea ritmului şi eliberarea de convenţionalisme. Poetul se modela după descătuşarea confesivă a lui Maiakovski şi Whitman ("Sînt crescut din mămăligă,/ Şi îmbrăcat/ în pantaloni şi pantofi./ Ca pe o jumară,/ înting în tigaia vremii/ Cîte-o poezie./ îi port în buzunar pe Whitman, pe Maiakovski").

Ion Vatamanu care a verificat şi alte posibilităţi, chei şi formule ale versului, deţinea un rol de frunte în procesul înnoirii de substanţă a poeticii. Este un inovator autentic,

serios şi organic în metamorfozele sale, în schimbările la faţă, cerute de nevoi lăuntrice, de legile evoluţiei dialectice. Dialecticianul e spontan, sensibil, credincios în adîncimile sale, evitînd noutatea senzaţională şi cultivînd-o pe cea esenţială. Călătoriei aventuriere dintr-o formulă în alta, dintr-un protest programatic în altul (Nichita Stănescu sau Marin Sorescu au procedat la fel) îi este preferată vederea cu inima, adică, în termeni prozastici, contactul afectiv direct, nemediat.

Poezia lui Vatamanu este, esenţialmente, o poezie a întîmplărilor, vîrstelor şi stărilor sufletului, a sărbătorilor (cînd ora păsării e senină) şi învolburărilor dramatice {cînd apare pasărea bună şi pasărea rea într-un singur "cuib"). Ea are o desfăşurare ciclică, în secvenţe şi momente dispuse fragmentar, pe un fir al mărturisirii discontinui, care imită cursul monoton al existenţei cotidiene.

Poetul stă între clipe, le vede şi le radiografiază, înlătu-rîndu-le şi înseriindu-le în poem conform logicii trăirii imediate, a amintirii şi a asocierii în lanţ şi în serie. Cuvintele de cretă se pot lumina deodată cu o luminiscenţă de magneziu. Ternul, cenuşiul sclipeşte, se scaldă într-un reflex al visului însuşi şi capătă semnificaţie.

Portretul trăirilor poetului, pe care ni-l înfăţişează monologic, cu pecete de spovedanie tensionată, are "rame" deosebit de largi, sau, mai bine-zis, este dez-rămat, lăsînd să năvălească sub chip de şuvoi continuu, dramele satului "de pe două margini de război" şi ale întregului pămînt, pe a cărui "margine rotundă" suflă gheaţă. "Sufletul poetului se tulbură chiar şi la mari depărtări de locul durerii şi al bucuriei", -spune într-un eseu (.Vatamanu. Conştiinţa de poet-cetăţean nu poate să nu răsfoiască, cutremurată, filele istoriei lumii care înregistrează atîtea seisme, atîtea încercări de reducere la zero a omenirii: "Din istorie scoatem năvoadele pline/ Cu fire turbată,/ Apocaliptice clipe./ Alexandrii măturate de foc./ Vii Hiroşime peste atomi pieriţi -/ Simple abecedare ale morţii,/ Care ne-nvaţă cum să-nfăţişăm semnătura de azi./ Cuprinsul volumului, pe care în faţă îl ţinem,/ Ajuns la titlul "Atom"./ îl citim cu-n gînd alarmat...".

Timpul liric pur este ucis de atîtea veşti îngrozitoare venite în lumea largă. Versul se înăspreşte, devine "dur, declarat şi politic", refuzînd ca inutilă podoaba rimei. Poezia, absolvindu-se de fondul ei organic de gingăşie şi inocenţă, se transformă în rugă, tălmăcita din graiul florilor. Măsurariuetic propus este "liliacul speriat"; poetul punînd pe "modernele boli" ale lumii "zeamă de cîntec", căutînd "centrele, axa, nădejdea şi visul", "sărbătorile sfinte" ale naturii şi omului. Motivul sprijinului, rădăcinilor spirituale, al memoriei, "întoarcerii la izvoare", este permanentizat. "Problema mărului mă nelinişteşte azi dimineaţa./ Că dimineaţa mărului,/ spre deosebire de atte dimineţi,/ e roşie,/ iar înălţarea mărului aduce sărbătoarea în ochi".

Cunoaşterea "a toate", "vederea cu inima" ca esenţialul mod de a înţelege lumea implică o tensiune a pragului de jos şi pragului de sus ale trăirii care nu suportă vreo comparaţie. Viaţa sufletească a poetului se pune sub semnul limitei, al "incomparabilului": "Azi pot răbda replica lutului,/ monologul nisipului/ spaima atomului,/ ura iubitei/ şi-atîţia poluanţi sufleteşti,/ încît/ incomparabilă îmi este rezistenţa/ şi fără comparaţie durerea,/ iar unica metaforă pe care o ţin/ e nădejdea lumii la viaţă...".

Dată fiind o asemenea condiţie a poetului la "sfîrşitul de secol, de mileniu", autorul caută cuvinte care-ar descrie aerul - "un aer bun de mîngîiat o lume-ntreagă" în notaţii repezi, agitate, în fond antilirice. Fragmetarismul este indiciul real al "nobilei modernităţi" (Grigore Vieru) a poeziei lui Vatamanu. E de precizat numai că el presupune nu atît o ruptură între momentele sufleteşti, ci şi o aspiraţie de esenţă lirică spre axarea lor pe un centru stabil, care este personalitatea "eului liric", "cunoscătorul de toate".

Cunoaşterea presupune azi şi o încercare de recuperare a plinităţii sufleteşti, încercare ce-l determină pe poet să readucă în planul trăirii bucuriile elementare, să ridice din zona de umilinţă floarea-soarelui, apa şi salcia, lumina şi mireasa, "anotimpurile prunului", "tăcutele, tainicele flori/ ce-s parcă opoziţia lumii,/ gîndul cîmpurilor...".

Dacă cititorul va identifica în Dimineaţa mărului locurile tematice comune ale poeziei de azi, în Măslinul oglindit, el va găsi, însă, o modalitate mai eficientă de a arunca puţin între stările eului liric acel arc voltaic prin care trăirile obţin unitatea rîvnită. Firesc lucru: a fost nevoie de o factură epică pentru ca prezenţa lirică a poetului să se activeze şi să atingă atitudini cu adevărat dramatice. Eul nu mai recuperează esenţa pierdută a sinelui cu gesturile disperate ale modernilor, ci topeşte în fiinţa lui experienţa socială a satului, se obiectivează şi, în virtutea acestui fapt, se personalizeaza ca deţinător de argumente etice supreme, de memorie rănită: "Eu sînt ca voi,/ Sînt fiul celui rănit de război".

Contactul afectiv cu satul (poetul s-a născut la 1 mai 1937 în satul bucovinean Costiceni) nu se realizează la nivelul elementar al nostalgiilor, cum se întîmplă adesea în literatura noastră, avînd posibilitatea "să vadă substanţa pe dinăuntru" în calitate de savant şi de a cunoaşte şi lumea oraşului "cu chimia agăţată de clădiri", autorul Măslinului oglindit şi al Atît de mult alpămîntului are senzaţia adîncei unităţi a omului şi naturii, a universului întreg numai în universul rural. Revelaţia eului plin şi deschis, nestingherit de umbrele incertitudinilor, imprimă baladelor un freamăt de viaţă autentică: "Sufletul mi-e aşa de deschis,/ Că nu-i loc pentru umbre./ Mi-am întrecut propriile urme/ Aproape ca-n vis".

Certitudinea întrecerii propriilor urme e cîştigul real al cunoaşterii, generînd o stare plenară a eului, pe care o vom întîlni atît în Măslinul oglindit, cît şi în De ziua frunzei.

Poezia de azi, după cum ne convinge Ion Vatamanu şi în pledoariile lui programatice din articolele publicistice, este de neconceput fără înţelegerea profundă a factorului complexitate. Cele trei "măreţe ţeluri poetice", postulate de B.P.Has-deu - ideea, graiul, efectul - se dovedesc a fi insuficiente în poetica sfîrşitului de secol XX: "Mai e vorba de o permanentă şi reală stare poetică, despre care s-a exprimat încă Goethe, care ar purta încărcătura unei idei zburătoare de realitate şi care nu ar exclude din materialitatea expresiei măsurile subiective". Poezia ar consemna, astfel, o înaintare într-un cîmp emotiv continuu mişcările poetului ţinînd de intuiţia sigură a ideii, care urmează să fie surprinsă într-o sacră fidelă a complexităţii;"Permanenţa stării poetice, temeiul ei filosofic întăreşte intuiţia creaţiei. Dar o mai aleasă calitate ca intuirea ideii, a expresiei celei mai fidele şi apte pentru definirea acesteia, a ritmului, în care ideia, statornicindu-se, s-ar simţi mai just exprimată, pe o scară de trăiri complexe a poetului, e greu să găseşti altundeva" (microeseul Adversarul alb din hîrtie).

Poetul de azi ar aşterne, astfel, pe hîrtie nu un început, ci doar continuarea unei idei, nu un întreg rotunjit, ci o parte din el. O bună parte de monolog rămîne în afara hîrtiei, în afara momentului creaţiei, ca secvenţe posibile sau realizate anterior. Unitatea clasicistă a timpului nu mai constituie un obiectiv al poeticii, interesul focalizîndu-se asupra spaţiului trăirii, asupra cuceririi unor noi zone de necunoscut din acest spaţiu continuu al trăirii.

Importă, deci, creaţia poetică sub aspectul ei precumpănitor monologic, modelul (care nu-i unicul) fiind Cîntec despre mine însumi de Walt Whitman, de altfel, tradus de I.Vatamanu.

Structura poetică complexă (monologică) exclude staticul prin viteza susţinută a discursului. Paralel cu structurile complexe, în care materia, trecînd prin fulgurante poziţii de odihnă, se divizează pînă la pierderea încărcăturii sau a masei, ar fi revelatoare în acest sens. Necesitatea retaţionării continue a obiectelor, fenomenelor, diferitelor zone ale imaginarului, impune primatul asociaţiei, analogiei: "Perindarea imaginativă a trăirilor, asociativă prin însăşi consistenţa ei, reflectă legăturile filosofice şi sociale dintre lucruri, dintre vechi şi nou, dintre ce e mult şi ce e puţin, dintre aproape şi departe, dintre basm şi realitate" (Momentul inimii).

Poezia autentică rămîne fidelă sensibilităţii, iar aceasta favorizează "multele stări posibile". începutului şi sfîrşitului procesului i se opune procesualitatea ca atare, indiferent de determinarea ei strict temporală: timpul trăirii curge mereu. Gîndul necunoscînd poziţia de odihnă sau cunoscînd-o doar pe o clipă, intră într-o reţea asociativă, ce generează "îngîn-durarea". Actul poetic urmează legile formării cascadei: stropii de pe piscurile reci sînt doar posibilitatea şuvoiului înspumat, după cum cuvintele încep a contura o idee posibilă, care se va realiza doar în interrelaţiile lor. Starea poetică nu se manifestă în aceste momente incipiente, ea vine mai tîrziu pe scara procesualităţii, consemnînd o restructurare ţnu o structură uniformă): "Creaţia, asemenea apelor ce-i restructurează: adîncul, în clipa căderii pe stînci, e un act de restructurare, de degajare. Unele cuvinte dispar, apar altele, ideea iniţiată suferă schimbări serioase, fiindcă ea, venind în contact cu starea poetului, cu tonalitatea expresiei lui, se modifică, poate căpăta proporţii mai mari, dar nu este scutită nici de banalizare".

împăcîndu-ne cu gîndul că există tot atîtea definiţii ale poeziei cîţi poeţi sînt şi că, fiind un act de gîndire greu de prins în noţiuni, poeţii găsesc repede o noţiune, vom înclina să credem în sinceritatea unor atare profesiuni de credinţă: ele ne dezvăluie o structură monologică prin excelenţă, ţesîndu-se şi interesîndu-se din continuumul psihic al eului, nu din momentele lui sufleteşti încheiate.

Lucrurile, oamenii, toate fiinţele intră în universul poetic al lui Vatamanu cu monologurile (cu cîntecele) lor. în felul acesta se sfărîmă scara ierarhică a lumii, toţi participînd la fiinţă în mod demn. Omenirea ar trebui, în agitaţia ei care accidentează memoria, să ţină cont de supărarea liliacului. Ora păsării se vrea universalizată prin integrarea în ea a tuturor cîntecelor din univers. Modul de a fi al poetului este "iubirea pînă la capăt". Este ceea ce asigură, după cum observa şi Grigore Vieru în prefaţa la volumul De ziua frunzei, integritatea poeziei sale: "Două motive - par să domine scrisul lui Vatamanu. Una simbolizind statornicia sufletească, spirituală, cealaltă - cîntecul, zborul liber al său. Iar întregul act liric a! poetului nu este altceva decît expresia unei iubiri depline, pînă la capăt ("Destule bucăţi din poezia noastră lasă impresia unei iubiri pe jumătate. Se iubeşte pe jumătate iarna de-acasă, ochii iubitei, graiul, cutezanţa. Iubirea pînă la capăt - iată una din calităţile superioare ale poeziei în genere. Cine iubeşte pînă la capăt, trăieşte mult").

Motivele care sînt, de fapt, şi laitmotivele străbătînd creaţia de la un capăt la altul, se organizează după un principiu antinomic: cîntecul Păsării-Eu se întîlneşte cu cîntecul de plumb al privighetorii: însăţi Pasărea-Eu ascunde în sine pasărea cea bună şi pasărea cea rea; neliniştile recheamă muguri "buni pentru somnul pruncilor", momentele blînde, materne, privitoare ale naturii; "asfaltul" (oraşul) dialoghează cu pămîntul (satul). Viziunea apare, în virtutea unui asemenea spirit de opoziţie ce lucrează în interior, polarizată, polemic - încordată. E o răsucire nervoasă, psihologică, o înverşunare etică, o învăluire de esenţă filozofică cu ajutorul întrebărilor ce amînă limpezimea, certitudinea.

Ion Vatamanu ne oferă nu conturul ca atare al stării sufleteşti, ci conturul uşor accidentat, prin spărturi mai pătrun-zînd ceva nelămurit încă. Recunoaştem poetica aplicată a structurii complexe. E un contur al gîndului, născînd conturul altui gînd, în continuare, e, adică, un contur în contur; o imagine în care afirmaţia şi negaţia concresc şi se întregesc delicat, ca albul şi negrul de pe aripa rîndunicii, pomenite în cîntarea XVII a Secunde/or cu munţi: "Dacă tu eşti chipul unei lumi.../ Dacă aş mai avea de cunoscut încă ceva,/ Ţi-aş spune că eşti chipul/ A ceea ce am a cunoaşte...". Fixările de senzaţii din Cuvintele de cretă oferă surpriza descoperirii unui ceva straniu: "Străină bucuria (a zilei - n.n.), străină,/ Ca chipul seara la lumină"; "Ce zbucium tu, pămînt topit,/ în flăcări greu mistuitoare,/ De parcă sînt, de parcă-mi pare,/ Că n-oi iubi. Că am iubi..."; "Mi se pare sau poate/ într-adevăr nu pot comunica cu mine//. De parcă nu mă aud,/ Nu mă simt./ De parcă inima mea/ Nu ştie în care piept a bătut". Sînt mici structuri ale momentelor paradoxale ale trăirii, avînd o deosebită valoare acolo unde sensul se iluminează prin întorsătura neaşteptată a logicii, bunăoară, ca în această revelaţie prilejuită de cuvîntul "nimic": "Barbar e cuvîntul "nimic",/ Ca un hoţ ce l-am prins cu furtul în mînă,/ Şi care nu recunoaşte./ Ah, barbarul, nu recunoaşte...".

în linii mari, poezia lui I.Vatamanu se constituie din fragmente de viaţă structurate ciclic: ciclicitatea, ca principiu general, se exercită fie în interiorul unui poem [Basmaua, Pasăre-Eu, Privighetoarea cîntă plumb, fie sub chip mai accentuat de contrapunct, fie sub aceea de organizare tematică elementară {Secunde cu munţi), fie sub acea de instrumentare laitmotivică mai complexă [Vara nurilor repezi, Prăbuşirea prietenului, Femeia din muguri, Frumoasa cu prunci), fie sub forma alternanţei de secvenţe estetice în proză.

Vatamanu aude cu acuitate ritmurile timpului, naturii, vieţii cotidiene, racordate cu cele ale mişcărilor sufleteşti, încît diferitele formule pe care le cultivă au o diferită structură ritmică. Alegerea are o amplitudă largă de la alexandrinul, care conform opiniei unora, este măsura perfectei muzicalităţi ("în satul cu biserici din preajmă de Carpaţi,/ îmbujorate Eve rup fructe prin grădini,/ La sîinii lor de mere te lacomi şi te-nspini, -/ în satul cu biserici din preajmă de Carpaţi...") pînă la versiibrismul desfăşurat în perioade stufoase ("Căci timpul era legat şi el snopi/ şi strîns în legături de rogoz,/ de paie ude de secară, de orz,/ Spic la spic şi zbucium la zbucium,/ Ca să nu se scuture,/ Iar tot ce se scutu-ră al păsărilor rămînea..."} sau chiar pînă la proză în care doar sintaxa mai urmează legile propriu-zise ale poeziei (ciclul "A doua lumină" din volumul De ziua frunzei: "Frunza s-a făcut pămînt, floarea s-a făcut lumină, privind aşa minunea: piept de mamă şi purtînd la braţ minunea, am umblat să văd lumea, pămîntul meu născut din frunză, al meu soare -chip de floare...".

. Ca să înţelegem adevăratul conţinut emoţional, perspectiva viziunii poetice, se cade să fim neapărat atenţi la modificările de ritm, atît de frecvente: Cîntările dinţii sînt concepute în volume solemne ("Au răsunat în piept cîntările dintîi/ Cu melci şi stînjeni, şi paşi ce luminează"), meditaţia implică frazarea desfăşurată sau transcrierea sub acompaniamentul stropilor de ploaie, notaţia publicistică impune stilul telegrafic ("Urechile azi - antene atente,/ Mă-ncarcă undele - cinci continente"), imperativele fragmentează şi scurtează versul ("Să nu surp, să nu uit, să nu pier"), confesiunea îl intimidează, îi dă o curgere degajată.

Deosebit de eficiente şi de nuanţate sînt modificările ritmice în De ziua frunzei, ciclu în care poetul întrevede crugul dialectic ai vremii în renaştere, vestejirea vegetală, în înfrunzire. Destinul frunzei nu sugerează decît destinul omului; ea urmează legile continuării, regenerării veşnice, ale începutului reînviat din sfîrşit. Cadenţele folclorice vioaie ("Cădea frunza şi cădea,/ Şi tot omul suferea.../ Frunza toată cum s-o poarte,/ Să tot nască vieţi din moarte"} sau cele ce îngînă "ţeserea" monotonă a firului morţii cu cel al vieţii ("Pînză de frunze, ţesere, ţesere,/ Fir de moarte, fir de înviere,/ Albe rugini prin albe scîntei,-/ Pînză de frunze, picioare de miei"), recurenţa obsesivă a însuşi cuvîntului frunză ("Iar la nanta de frunze,/ Băut-am apă cu frunze,/ într-o ploaie cu frunze...") configurează o viziune a dialecticii, adîncită prin faptul că notaţiei peisagiste şi a contemplaţiei li se imprimă un fior baladesc.

Monologul pe care Ion Vatamanu spera programatic să-l scrie de-a lungul întregii sale creaţii, în manieră whitmaniană, s-a nuanţat pe parcurs: la ora debutului, el lua aspectul dez-mărginirii orizonturilor, al proiectării hiperbolice a eului pe fundal cosmic, continua, apoi, într-un ciclu de monologuri şi contururi, modeste ca substanţă artistică; Basmaua cultivă inventarul biografic whitmanian, La mijlocul ierbii anunţă stările de îngîndurare, marcînd trecerea la ciclizarea momentelor emoţionale şi reflexive, instaurată definitiv în volumele posterioare. Paralel are loc o valorificare sporită a realului, o interiorizare a eului, care va duce şi la'grafierea unei Odisei intelectuale şi spirituale a lui dintr-o astfel de explorare complexă un efort susţinut de sintetizare a liricului, epicului şi dramaticului care vor pregăti aspiraţia spre balada, ca "ou primordial" (Goethe) al poeziei. Ceea ce în Basmaua se prefigura ca aspect de colaj, de înlănţuire consecutivă de "trăiri", în Balade se pune sub semnul unei viziuni organice, unitare. Fragmentele baladeşti sînt existenţe umane, "monade", înşiruite pe firul memorialistic. Ele fac parte dintr-o trăire, în care eul (povestitorul) s-a obiectivizat cu desăvîrşire contopindu-se cu trăirile (destinele) colectivităţii. Detaşarea de faptele reale e doar lirică, ţinînd de perspectiva amintirii; în fond povestitorul este parte a întregului, este de acolo, dinlăuntrul universului rural, din "peisajele cu flori de măzăriche". Nu mai e nevoie de a găsi punţi de comunicare între social şi biografic: eul şi satul sînt angajaţi într-o unică biografie, care e prin excelenţă socială.

Momentele unice de existenţă individuală se constituie într-un unicat existenţial.

Răzbate din balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvăşire sub semnul legilor destinului. Prezenţa hiperbolei, după cum menţionează şi Pavel Boţu în generoasa prefaţă la Măslinul oglindit, "nu face decît să accentueze dramatismul vremilor de răspîntie".

Desprindem din ele, conjugate subtil, un portret al trăirilor şi o trăire a portretelor, zăcămintele amintirilor fiind explorate şi turnate în forme dure, a căror asperitate se impune numaidecît. Este o galerie de tipuri, croite parcă după modele general-umane de avari, vrăjitoare, de firi aprige şi semeţe, de muncitori ai pămîntului şi, totodată, un lanţ de convulsii ale memoriei baladistului, pe care şi le înfăţişează ca pe nişte semne necicatrizate a ceea ce "a fost", ca pe nişte vitregii ale destinului, imprimate adînc în "năravul" sătenilor. Senzaţia de ciudat se întregeşte cu una de real ardent. în afară de fixarea epică a întîmplărilor (ea îl preocupă, de fapt, mai puţin pe baladist), se reţine esenţa tipologică surprinsă în metafore-cascadă: Dăruţa, model de bunătate, este "simplă şi multă" ca o stea pe cerul plin, uşoară ca o cîmpie, pătrunsă de iz de floarea-soarelui, este "simplă şi distinsă" ca sarea din pită, ca raza ce aduce amintirea de departe; Gheorghe, întruchipare a mîndriei, "are pe chip înscrise dimineţi cu roua-n stropi", iar sapa şi hîrleţul pe care le mînuia "atingeau cu vîrful cozii/ Stelele, înaltul soare" (El dormea ca păpădia/ Şi era răpit la somn,/ Căci în stăpînirea lui/ Se ştia un fel de domn.../ El stătea în tronul planetei,/ Cîrmuia cu legea sapei/ Şi zdrobea în suflet focul/ Cu tăioasa sete-a apei"); badea lacob, ca adevărat cavaler al speranţei, tăinuind de la gura flămîndă seminţele, le punea adînc în pămînt şi cu corpul istovit şi secerat de moarte şi chiar în ora semănatului le acoperă, ferjndu-le de năvala ciorilor ("lacob s-a-ntins cu gura pe sol,/ negre asupra-i ciorile-n stol// Aşa să rămîie, aşa să ferească,/ ce-i pus în pămînt să-ncolţească..."); memorabilă este şi balada despre cînepă, care devine martora mută a tuturor evenimentelor-cheie ale vieţii ţăranului - de la naştere pînă la moarte ("Şi ningea, ningea,/ şi se ţesea,/ se măsura/ cu şchioapa, cu totul,/ cu fata Varvarei,/ cu nunta lui lorgu/ şi cu Petrache-mortu!...").

Baladele "de pe două margini de război" şi Dialogurile banale, în care apar şi alte personaje cu care discută despre bolile sociale, despre toate semnele de întrebare ce apar în suflet, au îmbogăţit firul monologic continuu al poeziei lui Ion Vatamanu cu noduri aspre, care sînt înseşi semnele destinului, căci parafrazînd ceea ce se spune în secvenţa despre consăteanul său Vasile, putem afirma că tot ce pe lume se-ntîmplă şi în sufletul Păsării-Eu, care este poetul.

Cimpoi M.

SUMMARY

The essay is devoted to the poet Ion Vatamanu, a native of the Costiceni village (former Hotin County, today the Cer-nowitz region). Since 1990 he has been elected deputy and appointed president of the Moldavian Parliamentary Commis-sion for Culture. He witnesses the tracing of the frontier through the very garden of his native home. His poetry stands properly speaking and figuratively under the sign of denying the frontier. The Iove for the native realm gives birth to a syn-thezis of the lyric and epic, of the balladesque and the hymnic, of the spontaneous journalistic reaction and the sentimental existenţial meditations. There are also present the pathetic attitudes of promoting the naţional ideal.

top

Fratele meu

(Lui Ion Vatamanu)

la şi tu, frate al meu -

Dacă-mi eşti fratele adevărat

Cel drept -

la o parte din suferinţele mele

Şi le du pe umerii tăi:

E-o povară

Mult prea grea pentru mine,

Căci de mult nu mai aştept

Alt ajutor din afară...

la şi tu, frate al meu -

Dacă-mi eşti fratele adevărat

Şi sfînt

Şi-n trupul nostru plînge-acelaşi sînge,

la-mi de pe inimă aceste neguri

Şi fă-le mormînt,

Grumazul lor de balaur -

îl frînge!

la şi tu, frate al meu,

Dacă-mi eşti fratele cel adevărat

Şi fidel

Şi rădăcinile noastre cunosc aceeaşi ţarină

la-mi o parte din silabele-acestea -

M-au încarcerat! -

Prefă-le în fire de grîu, în petale,

în stropi de rece apă de fîntînă!

la şi tu, frate al meu -

Dacă-mi eşti frate cu adevărat,

Şi blajin

Şi-am avut o singură mamă! -

la-mi o parte din pămîntul ce-mi urcă spre gît

Alarmant -

Vai, dragostea mea pentru tine -

Ce crunt mi-o destramă!...

Anatol Ciocanu

"Noi, oamenii, ca natură şi colectivitate, nu putem accepta o existenţă păpuşărească dintr-un spectacol de marionetă, fiindcă ne naştem, iubim, trăim şi ne trecem, ceea ce înseamnă că nu ne este indiferent de ce ne-am născut, cum trăim, de ce iubim şi de ce urîm... "

Ion Vatamanu

Este unul dintre poeţii care au împrospătat cu noi şi îndrăzneţe metafore, cu o nouă gîndire

Grigore Vieru

"Poezia lui Vatamanu este, esenţialmente, o poezie a întîmplărilor, vîrstelor şi stârilor sufletului, a sărbătorilor (cînd ora păsării e senină) şi învolburărilor dramatice (cînd apare pasărea bună şi pasărea rea într-un singur cuib). Ea are o desfăşurare ciclică, în secvenţe şi momente dispuse fragmentar, pe un fir al mărturisirii discontinui, care imita cursul monoton al existenţei cotidiene."

Mihai Cimpoi

Ion Vatamanu at c unoi si artistica poezia noastra : "Două motive - frunza şi pasărea - par să domine scrisul lui Vatamanu. Una simbolizînd statornicia sufletească, spirituală, cealaltă - cîntecul, zborul liber al său. Iar întregul act liric al poetului nu este altceva decît expresia unei iubiri depline, pînă la capăt."

Grigore Vieru

"Ion Vatamanu vine în poezie din lumea laboratoarelor chimice, lume grea de formule ce ascunde în poală materia toată, şi e semnificativ cînd tînărul chimist e dublat de un poet sensibil la formulele estetice ale cuvîntului. E plăcut să afli un suflet duios, o inimă deschisă la bucuriile şi aspiraţiile oamenilor muncii, un glas armonios în clipele de evocare şi viguros în momentele de protest împotriva ororilor".

Nicolae Costenco

"Natură generoasă, împărţită cu egală pasiune între chimie şi alchimia verbului, Ion Vatamanu a încercat, printre primii la noi, de a transforma poezia într-o "ecuaţie cu două (şi mai multe) necunoscute" pentru ca apoi tot domnia sa să dea o lecţie-model de "rezolvare" a acestuia. Ion Vatamanu a fost foarte aproape de a-i găsi formula. Poetică."

Em. Gaiaicu-Păun

top

Tabel cronologic

1937, 1 mai S-a născut la Costiceni (Bucovina) poetul Ion Vatamanu.

1960 A absolvit Universitatea de Stat din Chişinău.

1962 Debutează în literatură cu volumul de poezii"Primii fulgi".Apare culegerea "Monologuri".

1964 Apare cartea pentr-u copii "Aventurile lui Atomică".

1967 Apare volumul "La mijlocul ierbii" cu poemul "Basmaua".

1968 Este topit metalul la o nouă carte în curs de apariţie din cauza poemului "Basmaua", aflat la a doua ediţie.

1971 Apare volumul de versuri "Liniştea cuvintelor" I se conferă titlul de doctor în chimie.

1973 Este numit şef de laborator la Institutul de chimie al A.Ş.M.

1974 Apare volumul de versuri "Ora păsării."

1977 Apare volumul de versuri "De ziua frunzei". Apare cartea "Poezie americană " antologată, prefaţată şi tradusă de

Ion Vatamanu.

1980 Apare volumul de eseuri "Viaţa cuvîntului", culegerea de versuri "Teiul".

1981 Apare culegerea de versuri "Iubire de tine".

1982 Este dată la cuţit cartea semnată deja la tipar "De pe două margini de război".

1983 Teatrul pentru tineret sub conducerea regizorului S.Fusu montează spectacolul de poezie "Osia dorului".

1984 Apare culegerea de tablete, schiţe şi marginalii eseistice "A vedea cu inima."

Are loc serata de creaţie "Cîntare văzduhului paşnic al patriei" - două ore de poezie, o serată cu mare răsunet în

cultura Moldovei.

Este decorat cu Medalia de Bronz a Expoziţiei Realizărilor Economiei Unionale

1986 Apare volumul de versuri "Dimineaţa mărului".

Teatrul literar al elevilor "La steaua" prezintă spectacolul de poezie "Privighetoarea cîntă plumb" (reg. V.Câpăţînă).

La un festival unional spectacolul este premiat.

1987, 1 mai Apare culegerea de poezii, balade, poeme "Nimic nu-i zero." Are loc serata omagială la Teatrul "A.S.Puşkin".

I se conferă Diploma de onoare a Prezidiului Sovietic Suprem al republicii. Apar poeziile "Unire moldoveni!", "Ce vor scriitorii", "Matern la Bucovina".

1988 Apare volumul de poeme "Dialoguri banale sau trist şi vesel despre oameni". Apare monografia "Termodinamica

hidrolizei ionilor metalelor" în colaborare cu tînărul savant Fiştic Mie.

1989, 15 februarie Apare primul ziar cu caractere latine "Glasul", tipărit în Letonia, cu sprijinul Societăţii "Dacia", responsabili

de ediţie fiind Briede-Macovei, Leonida Lari, Viorel Mihail, Ion Vatamanu. Pînă în 1991 (.Vatamanu a

asigurat conducerea "Glasului" împreună cu L.Lari.

1990 Apare culegerea de poezii şi balade "Atît de mult al pămîntului.". A fost ales deputat în Parlamentul

Moldovei şi desemnat preşedinte al Comisiei pentru Cultură şi Culte. Elaborează proiectul ansamblului

monastic "Căpriana".

1991 - 1993 Ion Vatamanu a fost director la revista "Columna".

1992, 15 februarie Devine membru de onoare al Societăţii culturale bisericeşti "Mitropolitul Variaam"

18 februarie Pentru merite deosebite în arta scrisului i se conferă titlul onorific "Maestru al literaturii".

1993, 9 august La Chişinău, se stinge din viaţă Ion Vatamanu.

1994 Teatrul "Ion Creangă" prezintă la un an de la moartea poetului spectacolul "In memoriam", după baladele "Satului de

pe două margini de război".

1995 I se conferă Premiul "Dacia" în domeniul artei populare, post-mortem.

1996 I se decernează Diploma Partidului Liberal din Moldova pentru promovarea spiritului de libertate în creaţie,

post-mortem.

top

Galerie foto

1960, 29 aprilie, cu sotia Elena in Ziua Casatoriei

Student în faţa blocului

In laborator imreuna cu discipolul sau Ilie Fistic

Cu Andrei Strimbeanu

Cu prietenii din şcoală: Ipolit Chiriac, Sergiu Botezatu

Cu Lazar Ciobanu Vasile Badiu

In parlament

top

OPERA

Antume

Editii aparate

ATÎT DE MULT AL PĂMÎNTULUI: " Poezii şi balade / Prez.graf.deS.G.Zamşa; Reprod.după C.Brâncuşi.- Ch.: Hyperion,

1990.-303p.: il.

A VEDEA CU INIMA: [.detablete, schiţe şi marginalii eseistice] / Prez. .deN.Pronin.- Ch.: Lit.artistică, 1984.-224 p.: il.- Cu

caract.chir.

AVENTURILE LUI ATOMICĂ: [Povestire] / ll.deN.Ma-karenko.- Ch.: Cartea Mold., 1966.- 84 p.: il.- Cu caract.chir.

Idem / ll.deN.Samborschi.- Ed.a 2-a.- Ch.: Lit. artistică, 1981.- 62 p.:il.- Cu caract.chir.

Idem / Prez.graf.deV.V.Velikgolova, I.S.Kraveţ.- Ch.: Hyperion, 1991.- 77 p.:il.color.

Idem / PRIKLUCENIÂ ATOMICA: [Povest] / Per. s mold. E.Curecheru-Vatamanu; ^I.N.Makarenko.- Ch.: Lumina,

1970.- 83 s.: il.- in lb.ru.Idem / Hudoz.B.B.Velikgolova, I.S.Kraveţ.; Per.s mold. E.Curecheru-Vatamanu.- Ch.:

Lit.artistică, 1989.- 76 s.: il.-în lb.ru.

DE ZIUA FRUNZEI: [Versuri] / Pref.deGr.Vieru; Pict. I.Cîrmu.- Ch.: Lit.artistică, 1977.- 167 p.- Cu caract. chir.

DIALOGURI BANALE, SAU TRIST Şl VESEL DESPRE OAMENI: Poeme. Pentru şc.medie / Prez. graf. de I.Cîrmu.-Ch.:

Lit.artistică, 1988.- 159 p.- Cu caract. chir.

DIMINEAŢA MĂRULUI: Versuri/ Prez. graf. de N.Levental.- Ch.: Lit.artistică, 1 986.- 192 p.- Cu caract. chir.

IUBIRE DE TINE: Poezii, balade, poeme /Prez. graf. de I.Cîrmu.- Ch.. Lit.artistică, 1 981.- 276 p.: il.- Cu caract.chir.

IZVORAŞ CU OCHII VERZI: [Versuri] /Pict. D.D.Iazan.-Ch.: Lit.artistică, 1 985.- 32 p.:il.- Cu caract. chir.

Idem: Pentru preşcolari şi cl.primare /Pict. I.Moraru.-Ed.completată.- Ch.: Lit.artistică, 1 989.-77[3]p.: il.color.- Cu

caract.chir.

LA MIJLOCUL IERBII: IVersuri] /Prez.graf.de N.Sam-borschi.- Ch.: Lumina,1 967.- 66 p.- Cu caract, chir.

LINIŞTEA CUVINTELOR: [Versuri] /Prez. graf. de A.Ştarc man.- Ch.: Cartea Mold., 1971.- 88 p.- Cu caract.chir.

MĂSLINUL OGLINDIT: [Versuri] /Pref.de P.Boţu; Cop.de I.Vieru şi V.Melnic- Ch.: Lit. artistică, 1983.- 132 p.- Cu

caract.chir.

M0N0L0GURI: [Versuri] /II.de M.Hazan.- Ch.: Cartea Mold.,1964.- 58 p.- Cu caract.chir.NELINIŞTI Şl TIHNĂ:

[Povestiri].- Ch.: Cartea Mold., 1981.- 135 p.- Cu caract.chir.

NIMIC NU-l ZERO: Poezii, balade, poeme /Pref. de M.Cimpoi; Prez.graf.de I.Cîrmu.- Ch.: Lit. artistică, 1987.- 376

p.- Cu caract.chir.

ORA PĂSĂRII: Versuri /Prez.graf.de I.Şcipanova.- Ch.: Cartea Mold.,1974.- 95 p.-Cu caract.chir.

PRIMII FULGI /Prez.graf.de M.Brucman.- Ch.: Cartea Mold.,1962.- 68 p.- Cu caract.chir.

TEIUL: Versuri /Pentru şc.medie; ll.de t.Vieru.- Ch.: Lit.artistică, 1980.- 93 p.: ii.- Cu caract, chir.

UNDE-I URMA MEA ? /Prez.graf.de S. Puică.- Ch.: Museum, 1996.- 12 p.- (Micile americi )

VIAŢA CUVÎNTULUI: Eseuri / Prez.graf.de N.Bec-cev.- Ch.: Lit.artistică, 1980.-196 p.- Cu caract, chir.

în limba rusă

CVET ABRIKOSA: Stihi /Per.s mold.; Hudoz. A.Usov.- Ch.: Cartea Mold.,1971.- 72 s.

SF.KUNDY I GORY: Stihi i poema / Per.s mold. (.Va tamanu; Hudoz. I.Cîrmu.-Ch.: Lit.artistică, 1983.- 210 s.: ii.

VOZVRASENIE DOMOJ: Stihi /Per.s mold. I.Vata manu; IludoZ.B.Sopin.- M.:Sov.pisatei',1 989.- 192 s.

ZELENNAÂ KOLYBEL' PESNI:- [Stihii /Per. s. mold. I .Vasil'evoj; HudoZ.V.V.Loksin.- M.: Sov.pisatei', 1978.-143 s.: il.

ZEMLÂ POETA: Stihi / Per.s mold. [.Vatamanu; Hudoz. I.Cîrmu.- Ch.: Lit.artistică, 1980.-132 s.

top

Versuri si proza

(în culegeri şi periodice)

ACEIAŞI. La tine ţară...: [Versuri] //Chişinău. Gaz.de seară.- 1976.- 1b oct.- Cu caract.chir.

ACEIAŞI: Toate ale cîmpului; Binevoieşte: [Versuri] //Drapelul roşu (Floreşti).- 1981.- 10 oct.- P.4.- Cu caract.chir.

AJUN de An Nou: [Versuri] //Lit.şi arta.- 1980.- 1 ian.- Cu caract.chir.

ALB şi negru: [Versuri] //Moldova Soc- 1989.- 14 oct.- Cu caract.chir.

ALBE picături de frunză: [Din ciclul "De ziua frunzei"] //Cultura.-1 971.- 23 oct.-Cu caract.chir.

AL MEU nume o să-l poarte secolii din gură-n gură: [Versuri şi secvenţe consacrate lui M.Eminescu, semnate de
B.lstru, L.Deleanu, E.Loteanu, Gr.Vieru, N.Costin, I.Vatama nu, D.Matcovschi, V.Tulnic, Gh.Vodă] //Moldova.- 1975.-
nr.1 .-P. 1 2-1 3.- Cu caract. chir.

AMBROZIADA: fVersuril //Orizontul.- 1988.- nr.7.- P.25-26.- Cu caract.chir.

ANII; Moment de creaţie; La trei de noapte; Flori de cais; Mama: [Versuri) //Cultura.- 1967.- 7 ian.- P.8-9.- Cu
caract.chir.

ANONIMUL anonim: [Versuri] //Lit.şi arta.- 1988. - 16 iunie.- Cu caract.chir.

ANOTIMPURILE prunului; Peisaj de toamnă tîrzie; Noapte bună, femeie; Vă iubesc, fericiţilor!; E nevoie să recunoşti;

Cît de greu se obţine o linişte; O zi şi-o noapte în oraş; Inima mea vede; Obide întîmplătoare; Vin blestemat;
Temperatura minus; Eu n-am luat trandafirul: [Versuri] //Nistru.-1985.-nr. 8.-P.8-13.- Cu caract.chir.

ARTĂ şi destin; Flori de nemurire: [Versuri] //Cartea poeziei-75.- Ch., 1 975.-P.31-32.- Cu caract, chir.

AVENTURILE lui Atomică: [Proză] //Şezătoare în codru.- Ch., 1973.- P.151-158.- Cu caract.chir.

BALADĂ de leagăn; Cu linişte: [Versuri] //Peste leagăn.- Ch., 1988.- P.98-99.- Cu caract.chir.

BASMAUA: [Fragm.din poem! //Nistrul.- 1966.- nr.12.- P.58-69.- Cu caract.chir.

BĂRBATUL, frunza, ochii iubitei: [Versuri] //învăţ.publ.- 1983.- 15 oct.- Cu caract.chir.

BUNICUL şi bunica; Firicel de iarbă; Soarele şi gutuiul; Toamnă: [Versuri) //Tînărul leninist.- 1987.- 2 noiembr.- Cu

caract.chir.

CASA lui Ion Druţă: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1988.- 17 noiembr.- Cu caract.chir.; Druţiana.- Ch., 1990.- P.141- 142.- Cu

caract.chir.

CASĂ de cristal: [Versuri] //Zorile Bucovinei.- 1967.- 29 oct.- Cu caract.chir.

CĂLUŢII de hîrtie; Calitate; Nu inventaţi metafore; Vă chem, prieteni; Remediu; Se ceartă poeţii: [Versuri] //Lit.şi Arta.-

1986.- 5 iunie.- Cu caract.chir.

CE-AR putea scuti prinsoarea: [Versuri] //Femeia Moldovei.- 1989. nr.1 1 .-P.1.- Cu caract.chir.

CELOR căzuţi în Octombrie: [Versuri] //Kisin. universitet.- 1958.- 7 noâb.- P.3.- Cu caract.chir.

CELOR ce pun graiul la vot: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1989.-23 febr.- Cu caract.chir.; Viaţa Satului.- 1990.- 29 aug.- Cu

caract.chir.; Moldova Suverană.- 1990.- 31 aug.- Cu caract.chir.; Transnistria.- 1991.- aug.- P.15.- Cu caract.chir.

CE te legeni, codrule: [Versuri] //Moldova.- 1975.- nr.1." P.13.- Cu caract.chir.

CE vor scriitorii?: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1988.- 1 dec- Cu caract.chir.

CHIP pe creangă de argint; De-atîta mare de vreme; Ochi de monument; Grădina cu meri; Un fapt de-a fi istorie;

Omul şi fluierul...; Setea: [Miniaturi lirice în proză] //Cultura.- 1972.- 21 oct.- P.8.- Cu caract, chir.

CHIPUL din ram: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1976.- 9 iunie.- Cu caract.chir.

CI, rămînînd cu sufletul şi chipul...; O mamă, ochii tăi...; Veni-voi să m-arăt?:(Versuri] //Cartea poeziei-76.- Ch. 1976.-

P.52-53. Cu caract.chir.

"CÎND nu-mi ajunge o zi...": [Versuri] //Luceafărul.- 1982.- nr.27.-P,8.- Cu caract.chir.

CÎND spunem azi Moldova noastră : [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1972.- 5 noiembr.- Cu caract.chir.; Cîntare

Patriei.- Ch., 1972.- P.126.- Cu caract.chir.

CÎND vreau să cînt mai bine...; Floarea; Oglinda mofturoasă; Crenguţa; Teiul: [Versuri] //Florile dalbe.-1992.- 1 mai.-

Cu caract.chir.

CÎNTEC de muguri: [Versuri] //Tribuna (Rom.).- 1980.- 23 oct.- P.8.- Cu caract.chir.

CÎNTECE de durere pentru Liban: [Versuri] //Moldova Soc- 1982.- 25 iul.- Cu caract.chir.; Tinerimea Moldovei.- 1985.-

26 iul.- Cu caract.chir.

COMOARA - Klad: [Versuri] /Trad.de V.Baltag //Lunile fermecate = Volsebnye mesâcy.- Ch., 1986.- P. 176.- Text

paralel în lb.ro. cu caract.chir şi în lb.ru.

COMOARA; Oglinda mofturoasă; Bicicleta; Curcanul; Cocoşul: [Versuri] //Pagini alese din literatura pentru copii.- Ch.,

1993.- P.138-140.- Cu caract.chir.

CONSOLARE în timp; Metaforă de sud; Către poet: [Versuri] //Chişinău. Gaz. de seară.- 1976.- 8 apr.- Cu caract.chir.

CONTUR de adevăr; Contur de insomnie: [Versuri] //Cultura.- 1968.- 15 iunie.- P.8.- Cu caract.chir.

CONTUR de bărbăţie; Contur de adevăr; Contur de amintire //Cartea poeziei ' 69.- Ch., 1969.- P.1 19-1 20.- Cu

caract.chir.

CONTUR de meditaţie; Contur de dialectică; Contur de fatalitate; Contur de coridor; Contur de ceasornic; Contur de

muzeu; Contur de" cîntec: [Versuri] //Moldova.- 1968.- nr.4.- P.13.- Cu caract.chir.

COPIII Moldovei scriu o scrisoare: [Versuri] //Moldova Soc- 1985.- 13 ian.- Cu caract.chir.

COROANĂ de plop; Imn părinţilor; Măceşul; Mama Mana; Rănitul; Fîntînarul; Domnica: [Versuri] //Ut.şi Arta.- 1980.- 21

aug.- Cu caract.chir.

COTIDIAN: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1981.- 2 iul.- Cu caract.chir.

CRITICILOR mei: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1986.- 14 mai.- Cu caract.cur.

CU bucuria ta: [Versuri] //Nistru.- 1974.- nr.1O.- P.1 6.- Cu caract.chir.

CULEGÎND fapta: [Versuri] //Lit.şi Arta.-1986.- 13 febr.- Cu caract.chir.

CU linişte: [Versuri] //Mulţumim pentru pace.- Ch., 1980.- P.52-53.- Cu caract, chir.

CUM înfloresc cireşii...; înfruntînd nesfîrşitul; Salcie la căpatîi; Destinul viilor; Divizare la infinit; Apus de soare şi visul;

Clipele rare; De ce sînt lungi aceste nopţi?; In restul zilei; Copilărie cu păpuşi, dar... //Nistru.- 1972.-nr.11.-P.29- 34.- Cu

caract.chir.

CU tine; "Să-mi zici, băiete...": (Versuri] //Moldova Soc- 1965.- 13 oct.- Cu caract.chir.

CUVINTE; Ţăranii: [Versuri] //Bucovina Sov.- 1966.- 16 ian.- Cu caract.chir.

CUVINTELE limbii moldoveneşti: [Versuri] //Cîntăreţul limbii noastre. Omagiu lui A.Mateevici.- Ch., 1988.- P.151-152.-

Cu caract.chir.; Lit.şi Arta.- 1988.- 13 oct.- Cu caract.chir.

CUVINTELE limbii moldoveneşti; Celor ce pun graiul la vot; Mateevici pe vechi şi pe nou: [Versuri]; Un şirag de piatră'

ară; Lumină asupra limbii reflectînd...; Cu gîndul la vechile cuvinte: IProză] //Comoara.- Ch., 1989.- P.224-227; P.227-

33.- Cu caract.chir.; Graiul.- Ch.,1989.- P.224-231.-Cu caract.chir.

CUVINTELE limbii moldoveneşti; Mamă. Patrie. Dragoste: [Versuri]; Un şirag de piatră rară; Lumină asupra limbii

eflectînd- " Cu gîndul la vechile cuvinte: {Proză] // Comoara.- Ch., 1985.- P.208-215.- Cu caract.chir.

DACĂ ţi-i greu; înapoi nu este cale; Moldova; L.Damian; Poetul nu cere laudă: [Versuri] //Orizontul.- 1987.- nr,5.- P.37-

40.- în lb.ru.

"DÂ-MI cuvintele tale...": [Versuri] //Cultura.- 1966.- 19 febr.- Cu caract.chir.

DE august: [Versuri] //Crugul vremii.- Ch., 1986.- P.99.- Cu caract.chir.

DEDICAŢII: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1981.- 1 2 apr.- Cu carct. chir. Conţinut: De dulce floare; Momentul inimii;

Acasă, artistul; Condei, Alba de nufăr; Operaţie matematică; De numărat; Roşul mac; Albul pe alb; Oleacă despre poet.

DERILUI; Dimineaţa mărului; Ţie-ţi zic; Nu la lume, ci la tine; Inima de lînga inima mea; Supărările casei; A vedea...;

acă s-ar putea...: (Versuri din ciclul "Cercuri în amurg"] //Lit.şi Arta.- 1984.-16 aug.- Cu caract.chir.

DESCHISE sărbători: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1976.- 18 iunie.- Cu caract.chir.

DESENELE Mihaelei: Poem //Cultura.- 1968,- 27 ian.- P. 10-1 1.- Cu caract.chir.

DESTIN: iVersuri] //Tinerimea Moldovei.- 1976.- 24 mart.- Cu caract.chir.

DE suflei şi grai: [Versuri) //Basarabia.- 1992.- nr.7.- P.149.

DETECTIVUL: [Versuri] //Femeia Moldovei.- 1989.- nr.9.- P.1.- Cu caract.chir.

"DE ziua frunzei": [Versuri] //Cultura,- 1972.- 11 mart.- P.8.- Cu caract.chir.

DIMINEAŢA planeta e albă... [Versuri] //NistruJ.- 1964.- nr.4.- P.1 10.- Cu caract.chir.

DIN cartea "Aventurile lui Atomică": [Povestiri] //Nistrul.- 1965. nr.1 2.-P. 113-117.- Cu caract.chir.

DIN mulie cîte-am văzut; Să cîntăm, mamă; Pădure; Metaforă de sud; Aceiaşi: [Versuri] //Femeia Moldo vei.- I 973.-

nr.11.- P.14.- Cu caract.chir.

DORMEA pădurea ceea şi-ar fi dormit o iarnă...: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1987.- Cu caract.chir.

DRAGOSTE de mamă; La tine, ţară: [Versuri] // Cartea vieţii tale.- Ch., 1983.- P.8; 166.- Cu caract.chir.

DUMITRU Matcovschi, mai-iunie 1989: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1989.- 21 sept.- Cu caract.chir.; Tribuna (Cluj).- 1990.-

nr.2O.- P.5.

ELENA; Şi-am zis frunză; Frunză de soc; Stare cu frunze; învierea frunzelor şi mieii; De ziua frunzei.:

[Versuri] //Moldova.- 1971.- nr. 11.- P.11.- Cu caract, chir.

EL striga că nu are cine să-l scape: (Versuri] //Glasul Naţiunii.- 1991.- Noiembr.(nr.44).- P.5.

EU n-am luat, trandafirul; Peisaj cu vrăbii; O zi şi-o noapte în oraş; Fără de comparaţie: [Versuri] //Cartea poeziei-85.-

Ch., 1985.-P.75-77.- Cu caract, chir.

E UN sfîrşit de secol; Autobiografică; Dimineaţa mărului; Vă iubesc, fericiţilor...; îndrăgostit ca mire: [Versuri] //Zorile

Bucovinei.- 1987.- 1 mai.- Cu caract, chir.

E UN sfîrşit de secol; Ţie-ţi zic; A vedea; Mă voi întîmpla: [Versuri] //Chişinău. Gaz.de seară.- 1986.- 27sept.- Cu

caract.chir.

FĂRĂ de margini; Simplu; Brodînd femeia...: IVersuri] //Lit.şi Arta.- 1978.- 27 apr.- Cu caract.chir.

...FĂRĂ milă-i lenevia... : [Versuri] // Lit.şi Arta.- 1988.- 6 oct.- Cu caract.chir.

FEMEIA din muguri, frumoasa cu prunci: [Cap. din poernl //Nistru.- 1984.-nr.3.- P.23-25.- Cu caract.chir.

FEMEIA supărată: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1976.- 18 iul.- Cu caract.chir.

FLOARE de mai; Bunica şi nepoţica; Furnica şi furnicul; Leontina; Crenguţa: [Versuri] //Viaţa Satului.- 1992.- 29 apr.-

P.8.

FLOARE de salcîm: [Versuri] //învăţ.publ.- 1985.- 1 mai.- Cu caract.chir.

FLOARE de salcîm; De om bun; Simion; Moartea lui lacob; Scrisoarea; Nivovan; Oul de privighetoare; Balada aerului;

Măslinul oglindit: [Versuri] //Nistru.- 1981.- nr.9.-P.3-12.- Cu caract.chir.

FLORI de cais: [Versuri] //Moldova.- 1977.- nr.5.- P.1 3.-Cu caract.chir.

FRUNZELE roşii: [Versuri] //Cultura.- 1972.- 14 oct.- P.9.- Cu caract.chir.

GÎND: IVersuri] //Tinerimea Moldovei.- 1976.- 16 apr.- Cu caract.chir.

GLOB pămîntesc: [Versuri] //Moldova Soc- 1966.- 27 noiembr.- Cu caract.chir.

GRAI matern: [Versuri] //Vatamanu I. Atît de mult al pămîntului.- Ch.,1990.-P.17.

GRAI matern; Dacă...; Toderică înainte de somn: [Versuri] //Steluţa.- 1987.-nr.5.- P.12-13.- Cu

aract.chir.;Zvezdocka.- 1987.- N5.- S.12-13.- în lb.ru.

GRĂDINA sufletului: [Versuri] //TinerimeaMoldovei.- 1978.- 27 oct.- Cu caract.chir.

HULUBUL: [Versuri] //Nistru.- 1968.- nr.11.- P.4.-Cu caract.chir.

HUŢA, huţa pe crenguţă...: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1986.- 6 mart.- Cu caract.chir.

IERBUSOARA: [Versuri] //Viaţa Satului.- 1991.- 27 febr.- Cu caract.chir.

INIMA mea vede: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1 985.- 11 oct.- Cu caract.chir.

INSCRIPŢIE; Aşa de tineri...; Cuvintele limbii moldoveneşti: Şi-aşa ce sînt...;lmortelă floare; Un mugure şi tu; Cocorii;

Flori de nemurire: [Versuri] //Cultura.- 1975.- 26 iul.- P.9.- Cu caract.chir.

INTERES de spaţiu: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1981.- 1 oct.- Cu caract.chir.

Conţinut: La sfîntă gura mamei; Deltă; De stîncă; Un suflet pe copertă; Ciuta şi stejarii; Punct de vedere; Bolnavii de

poeme; Nimic nu-i zero; Stare de muncă; Stîlpul din oglindă; Cotidian; Vîltoare; Citire în covor; Şi...; Mască.

INTERTERMODINAMICA: [Versuri] //Glasul.-1989.- Mart./nr.2/.- P.6.

ISTORIE sau destin: [Versuri] //Deportări şi neodeportări.- Ch., 1990.- P.52-55.- Cu caract.chir.

ISTORIE sau destin; Să fii tînăr..; Vreme neagră; Gheorghe Asachi; Un popor de felul nostru...; Moment ecologic;

Vasile Coroban: [Versuri) //Lit.şi Arta.- 1988.- 6oct.- Cu caract.chir.

ÎMI trebuia să-aştept un verb?: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 22 ian.- Cu caract.chir.

ÎMPLINIRE: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1976.-13 aug.- Cu caract.chir.

ÎN amintirea bunului Leonte Nicorici; Fuga merelor: [Versuri] //Cartea poeziei-81.- Ch., 1981.- P.67-68.- Cu

caract.chir.

...ÎN amintirea poetului P.Boţu: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1987.- 26 febr.- Cu caract.chir.

ÎNCEPUT de amintire: [Proză] //Cartea poeziei-78.- Ch., 1978,- P.1 12-1 14.- Cu caract.chir.

ÎNCERCARE; Mi se cădea; Erudiţie populară; Au gînd aceste cîmpuri; Spicul:[Versuri] //Viaţa Satului.-1 987.-30 apr.-

Cu caract.chir.

ÎNCETE RITMURI: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1976.- 13 oct.- Cu caract.chir.

ÎN doi cu luna: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1978.- 28 dec- Cu caract.chir.

ÎN luminile oraşului: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1960.- 25 dec- Cu caract.chir.

ÎN satul Flutura, pe cînd visam un cuvînt: [Versuri] //Moldova Soc- 1983.-16 oct.- Cu caract.chir.

ÎNTÎIA zi de şcoală - Pervyj den': [Versuri] //Lunile fermecate - Volsebnye mesâcy.- Ch., 1986.- P.204.- Text

paralel în Ib ro. cu caract.chir. şi în lb.ru.

ÎNTORCÎNDU-NE acasă: [Versuri] //Cultura.- 1971.- 24 apr.- P.4.-Cu caract.chir.

ÎNTRE două veşti: [Versuri] // Viaţa Satului.-1981.- 14 apr.- Cu caract.chir.

LA tine ţară...; Dragoste de mamă: [Versuri] // Cartea vieţii tale.- Ch., 1983.- P.8,1 1 6.-Cu caract, chir.

LA TREI de noapte; Intim: [Versuri] // ZorileBucovinei.-1 967.- 13 mai.- Cu caract, chir.

LAUDĂ grîului; Mama; Se duc cocorii; Portretul prin noapte; Nucarii; Virtute: [Versuri] // Cultura.- 1974.- 21dec-

P.10.- Cu caract.chir.

LA vînătoare; Cu-ntîia frunză de toamnă; Feerie; întoarcere; Plutesc în ochii mei planete; întorcîndu-ne acasă;Punct;

De suflet şi grai: [Versuri] // Constelaţia lirei.-Bucureşti,1987.- P.335-340.

LĂSTARI în amurg; Amiază-în cîmp; La masa cu harbuji; Ideal; Amurguri la sud; Drag mi-i dealul, vale dragă;Măsura

liniştii; Omul şi cîntecul lui; Roşu vin; Bătrînul şi ţaralui: [Versuri] // Cultura.-1 973.- 8 sept.- P.9.- Cu caract, chir.

LEMNARUL şi poetul: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1975.- 16 noiembr.- Cu caract.chir.

LIBERTATE: [Versuri) //Vatamanu I. Atît de mult alpămîntului.- Ch., 1 990.-P.1 38-139.

LINIŞTEA albă a pămîntului; Refrenul primăverii; Culegînd fapta; Chipul apei; Noapte bună, pămîntului;Credinţă; Piînsul

alb; Către pasăre; Ore în plisc; Primăverile pămîntului; Sufletul ce-l am; Răsărit de soare; Pămîntul poetului; Duruitoare

Veche; Legenda Moldovei: [Versuri] //Nistru.- 1974.- nr.6.- P.49-54.- Cu caract.chir.

LÎNGĂ tine; Duminica de floare: [Versuri] //Chişinău. Gaz.de seară.- 1989.- 17 iunie.- Cu caract.chir.

LUI Lornonosov: [Versuri]//Tinerimea l 965.- 14 apr.- Cu caract.chir.

MAMA: [Versuri] //Tînărul leninist.- 1983.- 1 mai.-Cu caract.chir.

MAMA; Cuvintele limbii moldoveneşti; Mama Măria: [Versuri] //Mama, graiul.-Ch., 1981.- P.113-116.- Cu caract.chir.

MAMA Măria; Cuvintele limbii moldoveneşti; Femeia din muguri, frumoasa cu prunci: [Versuri] //Mama, graiul.- Ch.,

1986.- P.158-1 60.- Cu caract.chir.

MAMĂ, Patrie, dragoste; Cînd scrii hîrtia; Era timpul grăbit; O muncă în plus; De august; Vara, frunza; Floare de

pepene; O seară acasă; A fi cinstit; întoarcere acasă; Cu-ntîia frunză de toamnă: [Versuri] //Lit.şi Arta.-1979.- 22 ebr.-

Cu caract.chir.

MAREA Adunare Naţională: [Versuri] // Vatamanu I. Atît de mult al pămîntului.-Ch., 1 990.- P. 102-103.

MATEEVICI pe vechi şi pe nou: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1988.- 31 mart.- Cu caract.chir.

MATERN la Bucovina: [Versuri] //Zorile Bucovinei.-1989.- 14 iunie - Cu caract.chir.; Moldova.- 1989.- nr.2.-P. 12-1 3;

Moldova Suverană.- 1991.- 7 ian.; Glasul Naţiunii.-1991.- Noiembr.(nr.47).- P.4.

MĂRTURII şi pedeapsă:[Poem] //Nistru.- 1989.-nr.3.- P.3-12.- Cu caract.chir.

MELCUL: [Versuri] //Tînărul leninist.- 1983.- 18 noiembr.- Cu caract.chir.

M.EMINESCU sau spirit paşoptist: [Versuri] //Femeia Moldovei.- 1989.- nr.6.-P.1.- Cu caract.chir.

METAFORĂ de sud pentru poetul A.Puşkin: [Versuri] // Şi nordica ta liră....- Ch., 1975.- P.64.- Cu caract.chir.; oldova

Soc.-1989.-8 iunie.- Cu caract.chir.; Chişinău. Gaz.de seară.- 1990.- 6 iunie.- Cu caract.chir.;

MINUNILE din grădina de sticlă: [Povestire] //Scînteia leninistă.- 1965.- nr.9.- P.21-22.- Cu caract.chir.

MISTIFICATORII: [Versuri] //Femeia Moldovei.-1989.- nr.5.- P.1.- Cu caract.chir.

MÎNCĂTORII de spumă: [Versuri] //Cultura.-1975.-15 noiembr.-P.9.- Cu caract.chir.

MÎNDRU; Fotea Muzicantul; în deal la cruce; în amintirea bunului Leonte Nicorici: [Versuri] //Moldova.-1981.- nr.3.-

P.13.- Cu caract.chir.

MOLDOVA: [Versuri] //Vatafnanu I. Atît de mult al pămîntului.- Ch., 1 990.-P.35-37.

MOLDOVĂ, mărgea de foc: [Versuri] //Cultura.-1974.- 1 1 oct.-P.6.- Cu caract.chir.

MOMENT de creaţie; "Era tîrziu, după miezul nopţii"; întîrziaţi: "Prin locuri vechi, le-aud pe cele noi..."; "Am scris şi am

şters...": [Versuri] //Tinerimea Moldovei.-1966.- 3 iul.- Cu caract.chir.

MONOLOG de septembrie; Monologul mărturiei; Monologul mamei; Monologul inimii; Monolog rostit în casa mea:

[Versuri] //Nistrul.- 1964.- P.91-94.- Cu caract. chir.

MONOLOG închinat lui Odiseu: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1964.- 21 iunie.- Cu caract.chir.

MONOLOG rostit în casa mea //Chipul tău, Moldovă: [Versuri].- Ch.,1973.- P.100-101.- Cu caract.chir.; 1974.- P.11

5.- Cu caract.chir.

MONOLOGUL băietanilor: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1964 29 iul.- Cu caract.chir.

MONOLOGUL mamei: [Versuri] 110, mamă, dulce mamă.- Ch., 1969.- P.89.- Cu caract.chir.

MONOLOGUL mărturiei: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1966.- 9 mai; 18 noiembr.- Cu caract.chir.

MONOLOGUL mărturiei; Aceste locuri; Ţăranii; în casa cu bunici; Ideal; Ploile tale,Moldovă; Albe picături de frunze;

Bătrînul şi ţara lui; Aceiaşi: [Versuri] // Antologia poeziei moldoveneşti contemporane.- Ch., 1974.- P.461-469.- Cu

aract.chir.

MONOLOGUL mărturiei; Monolog rostit la postamentul soldatului necunoscut: [Versuri] //Cîntaţi, privighetori .- Ch.,

1978.- P.1 18-121.- Cu caract.chir.

MONOLOGUL mărturiei; Monologul Hirosimei; Carul mic; Soare: Monologul inimii //Cîntec din frunză.- Ch., 1965.- P.54-

62.- Cu caract.chir.

MONOLOGUL omului: [Versuri] //Răsărit din inimă.- Ch., 1966.- P.15.- Cu caract.chir.; La ţara doinelor.-Ch., 1974.-

P.41-42.- Cu caract.chir.;

MONOLOGUL omului; Monolog rostit la postamentul soldatului necunoscut: [Versuri] //Zorile Bucovinei.- 1972.- 6

sept.- Cu caract.chir.

MONOLOGUL soarelui; Monologul copilului, căruia îi place liliacul; Monolog rostit în casa mea; Cad frunzele aurii...:

[Versuri! //Cultura Moldovei.- 1964.- 13 aug.- Cu caract.chir.

MONOLOGUL soldaţilor căzuţi în lupte: [Versuri]¹,] //învăţ.publ.- 1984.- 9 mai.- Cu caract.chir.

MULŢUMESC, plugare drag; Alb morarul ca făina; Vreau să fiu şofer; Pădurarul: [Versuri] //Steluţa.-1984.- nr.1.-

P.10-1 1.- Cu caract.chir.

MULŢUMESC, plugare drag; Soare bun : [Versuri] //Comoara fiecăruia.- Ch., 1984.- P.59.- Cu caract.chir.

NINGE acasă; Contur de iarnă; Ninsori: [Versuri] //Crugul vremii.- Ch., 1986.- P.219-220.- Cu caract.chir.

NIVOVAN: [Versuri] //Viaţa Satului.- 1981.- 10 dec- Cu caract.chir.

NOAPTEA, florile: [Versuril //Cultura.- 1976.- 16 oct.- P.9.- Cu caoct.chir.

9 MAI: IVersuri] //Lit.şi Arta.- 1988.- 5 mai.- Cu caract.chir.

NUMELE pămîntului: [Versuri] //Cultura.- 1973.- 20 oct.- P. 11.- Cu caract.chir.

OCHII: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1964.- 15 noiembr.- Cu caract.chir.

OCHII deschişi ai mamei: [Versuri) //La masa frăţiei.- Ch., 1982.- P.81.- Cu caract.chir.

OCHII deschişi ai mamei ; Dincolo de impresie: [Fragm.] //Vîrsta înfrăţirii.- Ch.,1984.- P.138,157.- Cu caract.chir.

OCHII - prieteni; Copilăria casei; Şi frigul creează; Rîu frumos ca un copil ş.a.: [Versuri] //Moldova.- 1979.- nr.11.- P.1

1.- Cu caract.chir.

OGORUL crescut cu liliac; Noi; Satul de pe două margini de război; Ceas stricat; Taurul: [Versuri] //Orizontul.- 1989.-

nr.10.- P.20-21.- Cu caract.chir.

OGORUL crescut cu liliac; Noi; Stîlpul din poartă: [Versuri] //Chişinău. Gaz.de seară.- 1988.- 1 oct.- Cu caract.chir.

O ÎNTÎMPLARE la piaţă: IVersuri] //Lit.si Arta.- 1986. 23 oct.- Cu caract.chir.

OMUL de la Bîrnova: [Prozăl //Trepte în urcuş.- Ch., 1981.- P.1 2'!-142.- Cu caract.chir.

PALATE de frunze; Monumentul final cu frunze: [Versuri]; Se duc cocorii; [Proză] //Crugul vremii.- Ch.,I986.- P.163-

164.- Cu caract.chir.

PANGLICARILOR de tot felul; Lasă, viersul la o parte,..; Despre exageratele ferme de porci şi vite cornute din

Moldova: [Versuri] //Moldova Soc- 1990.- 24 febr.- Cucaract.chir.

PARTIDULUI meu: [Versuri] //Nistrul.- 1967.- nr.1.- P. 14. Cu caract.chir.; Zorile Bucovinei.- 1974.- 12 oct.- Cu

caract.chir.; Tinerimea Moldovei.- 1976.- 28 ian.- Cu Caract.Chir.; Moldova Soc- 1985.- 12 oct.- Cu caract.chir.;

Viaţa Satului.- 1986.- 23 ian.- Cu caract.chir.; Scînteia leninistă. - 1986. nr.2.- P.3.- Cu caract.chir.

PASĂRE de

trup; Dacă ţi-i greu; înapoi nu este cale; Moldova; Liviu Damian; Poetul nu cere laudă; Nici să presupun măcar...:

[Versuri] //Orizontul.- 1987.- nr.5. - P.32; 38 - 40.- Cu caraci.chir.

PASĂRE Eu; Stîlpul din poartă; Simion; Straie de mire; Balada cînepei; De iepure; Intertermodinamica; El strigă şi nu are

cine să-l scape; Libertate; Matern la Bucovina; Ce voi scriitorii?; Mihai Eminescu, 1989 //Clipa(Bucureşti).- 1992.-nr.2.-

P.3

PATRIE: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1977.- 20 oct.- Cu caract. chir.; Tinerimea Moldovei.- 1985.- 1 mai.- Cu caract. chir.

PATRIE; înălţat în cîntec; La Sferturi; Lîngă tine: [Versuri] //Moldova Soc- 1981.- 14 apr.- Cu caract.chir.

PATRIE; Precum mi-i cîntarea; Vin blestemat: [Versuri] //Moldova Soc- 1987.- 30 apr.- Cu caract.chir.

PAZNICUL nopţilor: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1987.-6 aug.- Cu caract.chir.

PĂMÎNTUL: [Versuri] //Chişinău.Gaz.de seară.-1981.- 14 apr.- Cu caract.chir.; VeC.Kisinev.-1 981.- 14 apr.-în lb.ru.

PEISAJ [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1979.- 25 oct.- Cu caract.chir.

PE LOCUL ruptei petale; Ţie: [Versuri] //Cartea poeziei-77.- Ch.. 1977.- P.100-101.- Cu caract.chir.

"PE OBRAZUL tău văd lacrimi..."; Monologul perechii care dansează; ...Hiroshimei; ...Marinarilor naufragiaţi;

..Geamurilor; ...Păcii; ...Băietanilor: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1965.- 10 febr.- Cu caract.chir.

PLOILE tale Moldovă: [Versuri] //Cultura.- 1972.-14 oct.- P.9.- Cu caract.chir.; Chişinău. Gaz.de seară.-1 985.- 1 1

oct.; 1 986.- 1 3 dec- Cu caract.chir.

POETUL: [Versuri] //închinare la Luceafăr. Omagiu lui M.Eminescu.- Ch., 1975.- P.1 39.- Cu caract.chir.

POEŢII şi iarna: [Versuri] //Cultura.- 1965.-28 noiembr.- Cu caract.chir.Autori. I. Vatamanu, P.Cărare, A. Codru ş.a.

POEZIA: [Versuri] //Moldova Suverană.- 1992.-27 oct.

POEZIA ecuaţiilor: [Versuri] //Aurori ce nasc din flăcări.- Ch., 1967.- P.333.- Cu caract.chir.

POEZIE: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1986.- 7 oct.- Cu caract.chir.

POM de tei = Lipovyj cvet: [Versuri] /Trad. V.Baltag //Lunile fermecate = Volsebnye mesâcy.- Ch., 1986.- P.102.-

ext paralel în lb.ro cu caract.chir.şi în lb.ru.

PORTRETUL trăirilor: [Fragm.din poem] //Zorile Bucovinei.- 1969 - 25 mai.- Cu caract.chir.; Moldova Soc-1969.- 3

aug.; 1988.-21 ian.- Cu caract.chir.;Cultura.-1969.- 11 oct.- Cu caract.chir.; Alături de lliici.- Ch., 1980.-P.83-107.- Cu

caract.chir.

POVARA iubirii: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.-1976.- 25 apr.- Cu caract.chir.

POVESTEA ochilor tăi: [Versuri] //Moldova Soc-1983.- 8 mart.- Cu caract.chir.

PRIMA zi de şcoală: [Versuri] //Steluţa.- 1982.-nr.9.- Pe verso cop.- Cu caract.chir.

PRIMĂVARA: [Versuri] //Belye cvety.- 1991.-29 marta.

PRIMĂVARA; Copacii înfloriţi: [Versuri]; Virtute:[Proză] / Crugul vremii.- Ch., 1986.- P.50-51.- Cu caract.chir.

PRIVIGHETOAREA cîntă plumb: [Poem] //Nistru.-1979.- nr.12.- P.3-14.- Cu caract.chir.; Orizontul.- 1984.-nr.1.-

.46.; 1985.- nr.5.- P.6.- Cu caract.chir.; Soldatul vîrstă n-are.- Ch., 1985.- P.1 50-1 54.- Cu caract.chir.

RĂSĂRIT şi amurg: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1976. 12 mart.- Cu caract.chir.

RĂSPLATA per*r_U muncă: [Versuri] //Femeia Moldovei.- 1973.- nr.10.- P14.-Cu caract.chir.

REFRENUL primăverii; Toamna la codru; Apus de soare; Amurg: IVersuri] //Poezia naturii.- Ch., 1991.- P.216-219.- u

caract.chir.

ROCHIŢA; Leontina; Radu şi bradu; Soarele şi gutuiul: [Versuri] //Steluţa.- 1983.- nr.7.- P.11.- Cu caract.chir.;

Zvezdocka.- 1 983.- N7.- S.1 1.- în lb.ru.

RUGA unui basarabean la Putna: [Versuri] //Moldova Suverană.- 1992.- 9 mai.

RUGA unui basarabean la Putna; Omul fără de înger păzitor: IVersuri] //Clipa(Bucureşti).- 1992.- nr.l.-P.110.

SALVAREA :[Versuri] //Lit.şi Arta.- 1987.- 2 iul.-Cu caract.chir.

SCRIINDU - L pe Maiakovski; La mijloc de lan; Cultul pămîntului: [Versuri] //Moldova Soc- 1973.- 23 sept.-Cu

caract.chir.

SCRIITOR basarabean: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1988.- 15 sept.- Cu caract.chir.

SCRISOARE bunicii: [Versuri] //Steluţa.- 1987.- nr.12.- P.8.- Cu caract.chir.

SCRISOARE deschisă; încep o zi, închei o noapte; De pace; Insomnii şi întrebări; Discurs polemic despre viaţă, artă şi

vorbe; Atitudine; Colegilor chimişti; Miei de seră; Altoire îndoielnica; Gînduri de toamnă; Răsai; Ţăranul din mine; Mai

vorbind cu-a tale şoapte; Zîmbete de toamnă; Meditaţie; Mărturisire: [Versuri] //Nistru.- 1987.- nr.5.- P.40- . 47.- Cu

caract.chir,

SE ceartă poeţii; Criticilor mei; Vă chem, prieteni; Poezia: IVersun! //Cartea poeziei-87.- Ch., 1987.- P.1 11- 1 1 4.- Cu

caract.chir.

SECUNDE cu munţi: [Versuri] //Moldova.- 1973.- nr.1.- P.14.- Cu caract.chir.

SECUNDELE noastre: [Versuril //Tinerimea Moldovei.- 1974.- 20 oct.- Cu caract.chir.

SECUNDELE noastre; Inimă pe iarbă; Un cîntec cu trei fete...: [Versuri] //Cartea poeziei-74.- Ch., 1974.- P.28- 32.-

Cu caract.chir.

SEMNE bune...; Toamnă la Crăsnăşeni: [Proză] //Ca un strugure de poamă.- Ch., 1980.- P.158-159.- Cu caract.chir.

SIMPLU; A fi cinstit; Patrie; în doi cu luna; Era timpul grăbit; Moartea lui lacob; Imn părinţilor; Cuvintele limbii

moldoveneşti; Nimic nu-i zero; Văzduh de-acasă; Brodînd femeia...: [Versuri] //Poezia Moldovei Sovietice.- Ch.,1984.-

P.292-300.- Cu caract.chir.

SIMPLU; Amintindu-mi fulgii; Brodînd, femeia...; Grădina sufletului; Fără de margini; Unde-s născut: [Versuri] //Cartea

poeziei-78.- Ch., 1978.- P.50-55.- Cu caract.chir.

SOARE: [Versuri] //Luminează, soare,- Ch., 1964.- P.262.- Cu caract.chir.; Visul planetei.- Ch., 1968.- P.76.- Cu

caract.chir.

SOARELE şi gutuiul: [Versuri] //Făclia.- 1990.- 17 febr.- P.8.- Cu caract.chir.

"SPER la geniul unei mături...": [Versuri) // Învăţ.publ.- 1988.- 28 sept.- Cu caract.chir.

ŞAHUL; Ploaia: [Versuri] //Scînteia leninistă.- 1985.- nr.2.- P.15.- Cu caract.chir.

Şl alţii...; Tracic! Dacic! Get-latin?!; Să te sărut,.,; Furtuna; Ziarişti de la Moldova: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.-

1988. 13 noiembr.- Cu caract.chir.

Şl cu ochii închişi; Culegînd fapta: [Versuri] //Republica mea.- Ch., 1977.- P.96-98.- Cu caract.chir.

TEIUL: IVersun] //Steluţa.- 1983.- nr.6.- P.3.- Cu caract.chir.

TINEREŢEA mea: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1960.- 10 ian.- Cu caract.chir.

TOAMNĂ la Budăi: [Versuri] //învăţ.publ,- 1979.- 27 oct.- Cu carnet.chir.; Lit. şi Arta.-1987.- 22 sept.- Cu caract.chir.

TRAGEDIA armeană: [Versuril //Lit.şi Arta.- 1988.- 15 dec- Cu caract.chir.

TRIST şi vesel despre oameni: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1 987.- 6" aug.- Cu caract.chir.

TU, mult mai departe,..: [Versuri] //Tinerimea Moldovei.- 1974.- 3 mart.- Cu caract.chir.

TU, mult mai departe...; Cîntare; "Şi vine Elena ea vine..."; întoreîndu-ne acasă: [Versuri] //De dragoste. - h.,1975.-

P.313-315.- Cu caract.chir.; De dragoste.- Ch., 1978.- P.322-324.- Cu caract.chir.

ŢARĂ, bună dimineaţă!; Patrie; Mamă, Patrie, dragoste...; Chipul baştinei: [Versuri] //Cîntec de Patrie - mamă.- Ch.,

1,989.- P.126-127.- Cu caract, chir.

ŢĂRANII:[Versuri] //Cultura.- 1966.- 26 noiembr.- P.12.- Cu car act.chir.; Antologia poeziei moldoveneşti

contemporane.- Ch., 1974.- P.463.- Cu caract.chir

UN cîntec fără seamăn; Gînd roz; Un cmtec cît viaţa ş.a.: (Versuri] //Moldova.- 1975.- nr.6.- P.1 1.- Cu caract.chir.

UNIRE moldoveni: [Versuri] //Aţît de mult al pămîntului.- Ch., 1990.- P.100-101.; Lit.şi Arta.- 1990.- 18 ian.; Glasul

Naţiunii.- 1991.- 27 iunie.

VARA rîurilor repezi: [Ciclu poematic] //Nistru.- 1986.- nr.6.- P.3-14.- Cu caract.chir.

VĂD portret de mare vreme: [Versuri] //Moldova Soc- 1990.- 22 apr.- Cu caract.chir.

VĂZDUH de acasă: [Versuri] //Nistru.- 1977.- nr.11.- P.28.- Cu caract.chir.

VERBUL şi pîinea; Cum alta-n sat nu mai este; Umbra cîntecului; Chipul din fulgi; Cîntarul; Bunica; A doua lumină;

Panoramă: [Versuri] //Cultura.- 1976.- 27 mart.- P.9.- Cu caract.chir.

VERSURI //Moldova.- 1968.- nr.4.- Cu caract.chir.; învăţ.publ.- 1988.- 28 sept.- Cu caract.chir.

VEŞNIC nume de catarg...[Fragm. din poemul "Portretul trăirilor"] //Lumina lui Octombrie.- Ch., 1978.- P.1 1 1-1 12.-

Cu caract.chir.

VOUĂ, cîmpuri de lumină...: [Versuri] //învăţ.publ.- 1986.- 9 mai.- Cu caract.chir. 259ZIARIŞTI de la Moldova:

[Versuri] //Vatamanu I. Atît de mult al pămîntului.- Ch., 1990.- P.86.

ZIARIŞTI de la Moldova: [Versuri] //Vatamanu I. Atît de mult al pămîntului.- Ch., 1990.- P.86.

top

În alte limbi

Azerbaigeană

HIROSHIMA: [Versuri] /Per.s mold. A.Salahzade Mamedali //Azerbajdzan.- 1982.- N12.-S.35.

Bielorusă

GALINY; Pesnâ; Skarb: [Versuri] //Gronki radasci.- Minsk., 1986.- S.306

Bulgară

CIÂ ci ti, zvezda! :[Versuri] /Trad.de N.Stoianov //Lit.şi Arta.- 1987.- 7 mai.; Priâteli ot Kisinev.- K., 1977.

MONOLOG na Odisej; Monolog na Hiroshima; Monolog na septemvri: [Versuri] //Pesenta na h'lmovete.-Ch., 1988.

Engleză

WHEN we say...[Versuri] /Trad.Tom Botting //Soviet Literature (Moskow).- 1980.- nr.6.- P.1 76.

Estonă

LIST'Â: [Povestire] //Pod etim krasnym solnySkom.-Tallinn.,1983.- S.302.

Franceză

SI cela t'est difficile: [Versuri] /Trad.[în fr.] de V.Bastello //Lit.şi Arta.- 1992.- 13 aug.

Germană

"DIE Sohne": [Versuri] /Trad.de Sepp Osterreicher //Sowjet Literatur (Moscova).- 1 965.- nr.1 1.- S.78

WENN WIR sagen...: [Versuri] /Trad.de I.Elperin //Sowjet Literatur(Moscova).- 1974.- N9.- S.122.

Gruzină

SREDI trav: [Versuri] /Per.s mold G.Kalandia //Sabc.Abhazeti (Tbilisi).- 1979.- 20 marta.

SREDI trav: [Versuri] /Per.s mold. AlhaziSvili i G.Kalandia //Stranicy moldavskoj poezii .-Tbilisi., 1984.-S.35-36.

Letonă

GLA2A pamâtnikov; V izyskannom sadu; Uznaâ metafora: A. Puskinu: [Versuri] /Per.K.Skujenieks, LBriedis

//Izbrannye stihi narodov SSSR.- Riga.,1981.

ÎNVIEREA frunzelor şi mieii; Să ai în timp durerea; în grădină aleasă; Gînd roz; Ochi de monument; Cultul pămîntului;

Cu neodihnă; în barcă; Cînd mă pornesc la stele; O metaforă de sud: [Versuri] //No pakalniem sartiem.- Riga, 1979.-

P.1 17-123.

MINUTA vdohnoveniâ: [Versuril /Per. I.Lasmanis //Cina.- 1969.- 7 dek.

OT HOLMOV alyh: Izbrannoe mold.poezii /Per. s mold. âz.; Sost.i -ivt.biogr.spravok L.Briedis; Predisl. M.Cimpoi;

Hud.V.Selkov.- Riga: Liesma, 1 979.- 1 59 s. Sunt versuri de I. Vatamanu. [Versuri] //Karogs (Letonia).- 1972.-

UZNAÂ metafora: A.PuSkinu; Zamki lapijcev; Prodolzenie lista: [Versuri] /Per.L.Briedis //Lit.un Maksla.- 1975.- 18

okt,- S.7.

V LODKE; Polnaâ luna; U stola s arbuzom; Malen'kogo medvedâ...; N.Hikmetu; Stihi; List'â buziny; Tvoi dozdi; oldova:

[Versuri] /Per.s mold. L.Briedis //Lit.un Maksla.- 1974.- 26 ânv.- S.7.

Lituaniană

BELAÂ tisina zemli: [Versuri] /Per.A.Valenis //Tiesa.- 1982.- 8 lulâ.

DOJNA privetstvuet dajnu: Dni litovskoj lit.v Moldavii /Vyskazyvaniâ P.Boţu, S.Vangheli, G.Vieru, I.Vatamanu; odgot.:

P.Maciulis i A.Barisas //Lit.ir Menas.- 1968.- 12 okt.- S.2-3.

DVA otryvka iz poemy "Kosynocka" /Per. V.Palcinskaite //Tiesa.-1968.- 5 okt.

KREST'ÂNE: [Versuri] /Per.V.Simkus //Kauno Tiesa.- 1968.- 4 luna.

REST'ÂNE; V trave: [Versuri] /Per.V.Simkus //Pergale.- 1968.- N5.-S.44-45: portr.

LITVA: [Versuri] /Per.R.Vanagas //Lit.ir Menas.- 1986.- 8 fevr.- S.11.

MOLDAVIÂ, kaplâ ognâ: [Versuri] /Per. V.Simkus //Komjaunimo Tiesa.- 1979.- 14 sent.

MOLDAVIÂ, lasas ugnies; Valstieciai; Koridoriaus konturas; Dajna kaip gyvenimas; Nepalyginama dajna; Sutavimi;

Zoleje; Paukscio monoiogas; "Purena dirvamoterzs..."; Vandens viedas: [Versuril /Verte V.Simkus //Moldaviâ, kapla

ognâ.- Vil'nus.,1 978.- S.285-298.

MONOLOG: [Versuri] /Per.A.Valenis //Tiesa.- 1982.- 8 maâ.

NA TRAVE: [Versuri] //Taribine Klaipeda.- 1968.- 8 iunâ.:s portr.

RODNOJ kraj: [Versuri] /Per.U.Nekrosius //Zvai-gzdute.- 1986.- N12.- S.13.

SKAZKA: [Stihi] /Per.V.Valems //Tiesa.- 1982.- 7 sent.

SOKROVISE: [Versuril /Per.U.Nokrosius //Genis.- 1986.- N3.- S.7.

SPOJ mne, paren'; Monolog celoveka: [Versuri] /Per.A.Drilinga //Lit.ir Menas.- 1982.- 9 okt.- S.4.

S TOBOJ: [Versuri] /Per.A.Drilinga //Pergale.- 1982.- N12.- S.126-127.

TOCKA: (Stihi] /Per.V.Marcinkevicius .//Lit.ir Menas.- 1968.- 8 iunâ.- S.7.

ZELENAÂ kolybel' pesni: [Stihi] /Per.A.Mikuta //Kauno tiesa.- 1982.- 10 okt.- S.4.

Maghiară

HAROM hang s a mezok: [Versuri] /Per.Ban Petsr //Gazsag (Cluj-Napoca).- 1980.- 10 mai.

HIVJATOK, hogy daloljak: [Versuri] // Ifjumunkas (Bucureşti).- 1980.- 31 aug.- P.6

NAGYANYO: [Versuri] //Gazsag (Cluj-Napoca).-1980.-26 apr.- P.3.

Polonă

SOLNCE: [Stihi] /Per.E.Ftalkowski //Cervony standar (Vil'nus).- 1968.- 8 iunâ.

Rusă

AKACIÂ: [Versuri] /Per.A.Unko //Sov.Moldaviâ.-1981.- 14 noâb.

AKACIÂ v cvetu; My; Soldaty 1944 goda, prosedsie po selu :[Versuri] /Per.O.Tatarinov //Vec. Kisinev.- 1988.- 1 okt.

Â CUVSTVUU, kak lubov'...[Versuri] /Per. D.OI'cenko //Sov.Moldaviâ.- 1984.- 29 dek.

BABUSKA: [Versuri] /Per.A.Brodskij //Zvezdocka.-1987.- N12.-S.5

BABUSKA I ded; Travinka; Solnce i aiva; Osen': [Versuri] /Per. s mold. S.Kutanin //Unyj leninec- 1984.-2 noâb.

BYT' CESTNYM: [Versuri] //Nar.obrazovanie.-1985.- 12 okt.

"CELUU zemlu - kak sud'bu...": [Eseu] //Belyh E. Imena.-Ch., 1 987.-S. 180-229.

CVET abrikosa /Per.s mold.A.Brodskij; Zazda /Per.s mold.A.Sergeev;Monolog materi; Monolog morâ; Monolog

podrostkov; Tvorceskij moment; Dogoraet ogon'...; Kogda â nacal svoj polet nadzvezdnyj; Segodnâ-den' padeniâ

listvy: [Versuri] //Kodry.- 1969.- N2.- S.90-97.

CVET abrikosa; Monolog materi; Segodnâ-den' padeniâ listvy: [Versuri] /Per.s mold.A.Brodskij //Molodez' Moldavii.-

969.- 27 marta.

CTOBY lucse pelos'...; Leontina; BabuSka i dedus-ka; Podsneznik: IVersuri] /Per.L.Fel'dser //Grozd'â radosti.-K.,986.-

S.326 327.

DOMA betonnye v okne...; Polemiceskaâ rec'; Somnitel'naâ privivka: [Versuri] /Per.s mold. R.OI'sevskij //Lit.gaz.-

1990.- 21 fevr.- S.6.

EDINSTVENNAÂ biografia: [Fragm.din poemul "Portret perezivanij"] //Lit.gaz.- 1980.- 19 apr.

GOLOSA travy: [Stihi] /Per.s mold R.OI'sevskij //Sov.Moldaviâ.- 1983.- 10 sent.

HLEB polej: [Versuri] /Per. s mold. L.Cyv'ân i dr. //Kodry.- 1987.-N5.- S.65-68. Conţinut: Solovej poet svincom: Otryvok iz

poemy; A tam, gde net tebâ i net menâ; Byt' Cestnym; Eti mesta; Moldavskij âzyk.

I SKAZAL â list zelenyj: [Versuri] /Per.s mold. //Vec.Kisinev.- 1981.- 10dek.

KOGDA hocu â pesn' slozit'; Eli-kaceli; Lipa; Krivoe zerkalo; Cvetok: [Versuri] /Per.s mold.A.Unko //Belye cvety.-992.-

1 maâ.

KOGDA my govorim "Moldova"...: [Versuri] /Per.L.Fel'dser //Unyj leninec- 1989.- 6 okt.

LIPA: [Versuri] /Per.A.Korkina //Zvezdocka.- 1983.-N6.-S.3.

LITVA: [Miniaturi] /Per.s mold. V.Baltas //Sov. Litva.- 1982.- 28 okt.

MAMA Mariâ: [Versuri] /Per.O.Tatarinov //Nar. obrazovanie.- 1988.- 28 sent.

MIRY poeta: [Eseu] /Per. s mold.S.Golubickij //Kodry.- 1987.- N8.- S.3-14.

MOEJ pârtii: [Versuri] /Per. s mold. D.OI'cenko //Vec.Kisinev.- 1976.- 15 iulâ; Kodry.- 1977.- N11- S.25;

Oktâbr'.Dnestr.Kodry.- K., 1978.- S.27; Molodez' Moldavii.-1981.- 22 ânv; Gorizont.- 1984.- N4.- S.43;1986.- N2.-

S.23.

MOLDAVIÂ, busina ognâ; Vesny zemli: [Versuri] //Krasnoe znamâ (Floreşti).- 1981.- 10 okt.- S.4

MOLDAVIÂ, ognennaâ businka; Uznaâ metafora; Belaâ tisina zemli; Kredo: [Versuri] /Per.L.Cyv'ân; Ptica:

[Poem] /Per.A.Brodskij //Kodry.- 1975.- N12.- S.74-78.

MOLDAVSKU âzyk: [Versuri] /Per.B.Marian //Unyj leninec- 1987.- 13 okt.

MONOLOG Hiroshimy; Hrest'âne: [Versuri] /Per.s mold. A.Sergeev,A.Brodskij //My moiodye.- M., 1 971.- S.45-46

MONOLOG okon; Monolog Odisseâ; Poezia; Pesni; Voskresenie listvy i âgnât; List buziny; Kogda my govorim:

[Versuri] //Pravo na imâ.- M., 1974.- S.242-246.

MONOLOG ptic; Dialektika: [Versuri] /Per.s moid.âz. //Molodez' Moldavii.- 1969.- 21 okt.

MONOLOG segodnâsnego dnâ; Monolog Hiroshi my: [Versuri] /Per.s mold. R.OI'sevskij //Sov. Moldaviâ.- 1965.- 19 maâ.

NEPOVTVORIMY tvoi dozdi i dobry...:[Versuri] /Per.L.Cyv'ân //Avrora.- 1984.- N8.- S.95-96

NET PUŢI nazad; Esli trudno tebe; Utro vtornika; Vozle holma s topolâmi; Zizn'; On doma, hudoznik...; Byl â molod i

Iubim...: [Versuri] /Per.R.OI'sevskij, L.Fel'dser, A.Brodskij //Gorizont.- 1987.- N5.- S.32,38-40.

NE UNIMAETSÂ radost'...; Â ispolnus'...; Konec veka; Pejzaz s vorob'âmi; Videt'; Dozd' i tistva: [Versuri] //Vec.Kisinev.-

1986.- 27 sent.

ON DOMA, hudoznik...-.[Versuri] /Per. L.Fel'dser //Nar. obrazovanie.- 1987.- 10 okt.

ON POSELILSÂ na zemle...: [Versuri] //Neva.- 1977.- N3.- S.120.

POLEMICESKAÂ rec'; Somnitel'naâ prjvivka***: [Versuri] //Lit.gaz.- 1990.- 21 fevr.- S.6.

PORTRET perezivanij: [Poem] L.Cyv'ân.- Kodry.- 1979.- N11.- S.4-19.

"POZDNO. Polnoc' minovala..."; Kontur lubvi; Monolog svidetel'stva; Monolog ptic; Monolog materi; Monolog poeta;

Krasnoe vino: [Versuri] /Per.s mold. LVasil'evoj. //Vasil'eva L.N. Zerkalo.- M.,1985.- S.86-91.

PRIKLUCENIÂ Atomika: [Povestire] /Per. E.Cure- cheru -Vatamanu //Posidelki v kodrah.- K.,1978.- S.130-137.

PROSTO; Byt' Cestnym; I holod tvorit.;. /Per. L.Fel'dser; "Kogda â nacal..." /Per. A.Brodskij; Monolog Odisseâ /Per.

A.Sergeev; Pesn'; Voskresen'e listvy i âgnât /Per. L.Berinskij: [Versuri] //Antologia sovremennoj moldav- skoj poezii.-

K., 1984.- S.264-268.

PUSKINSKAÂ uznaâ metafora: [Versuri] /Per.s mold.M.Grigor'ev //Kodry.- 1979.- N5.- S.82.; "...Svââenna dlâ duşi

poeta".- Ch., 1987.- S.35

RODINA: [Versuri] /Per. s mold. R.OI'sevskij //Sov. Moldaviâ.- 1983- 12 iunâ.

SEL'SKOE kladbise; Beda prosterla nad selom... "My hleba, răstit' umeli..."; Sela voennoj pory: [Versuri] /Per.

L.Fel'dser //Gorizont.-1 989.- N10.- S.20-21.

SIL'NYJ pravit mirozdan'em: [Versuri] /Per. LFel'd, ser//Nar.obrazovanie.- 1988.- 1 5 okt.

SLOVO mamy; Sokrovise; S toboj; Rodina: [Versuri] /Per. L.Fel'dser //Samye krasivye cvety.- K., 1987.- S.218-219.Idem:

K., 1990.- P.181-182.

SLOVO moldavskih druzej: [VyskazyvaniâI.Vatamanu, D.Matkovskogo i V.Malev] //Sov.Litva.- 1968.- 10 okt.

SOLNECNAÂ hohloma: [Publicistika] //Lit.gaz.- 1977.- 6 iulâ.- S.6.

SOLOVEJ poet svincom: [Versuri] /Per. L.Cyv'ân //Gorizont.- 1984.- N1.- S.46; 1985.- N5.- S.6.

SPASIBO, pahari; Staryj mel'nik; Hocu byt' sofe- rom; Lesnik: [Versuri] /Per. N.Sundeev //Zvezdocka.- 1984.- N1.- S.10

SSORÂTSÂ poety; Ekologiâ: [Versuri] /Per. s moid.âz. R.OI'sevskij //Sov.Moldaviâ.- 1990.- 11 fevr.

S TOBOJ: [Versuri] /Per.A.Brodskij //Sov. Molda viâ. - 1967.- 1 iulâ; Znamâ.- 1967.- Kn.5. - S.12.

S TOBOJ: [Versuri cu pref. autorului] //Sov. Klaipe-da.- 1968.- 8 iunâ.

SAG1: IVersuri] /Per.R.OI'sevskij //Molodez¹ Molda vii.- 1967.- 14 okt.; 1969.- 25 okt.

TEBE govoru.,.:[Versuri] //Nar.obrazovanie.- 1986.- 31 maâ.

TEBE govoru...-.[Versuri] /Per. s mold. L.Fel'dser //Kodry.- 1986.- N5.- S.48.

TEBE govoru: [Versuri] /Per. L.Ozerov, N.Loksina, M.Fil'stejn //Kodry.- 1988.- N5.- S.3-12.

Conţinut: Rodnye po/â; Vozvrasenie domoj; Slova; Vsled za poletom fastocki; Vecer doma; Leto listi'â; Nakaz

rebenku; Pamâînyj hleb; Zelenye sny; Dumaes'?; Tebe govoru; Eti domaănie zlye obidy; Guby tvoi molcât, kak dva

pobleksih piona...; V/'det'...; Ogon' otdeli ot pepla; I den', i nod' lozilsâ sneg; Ne k drug/m - k tebe pn'dut; Ne dano

mne bylo znat'; Kak zenih, vlublennyj; Inogda mne hocetsâ...; Otec poziloj i mat' pozilaâ.

TREUGOL'NOJ dorogoj.../Per.P.Veghina //Lit. Ro- siâ.- 1982.- 9 iulâ.- S.4-5.

TRI monologa: Monolog Odisseâ; Monolog okon; Monolog ptic: [Versuri] /Per.s mold.A.Sergeev //Moskva.- 1966.- N11.-

S. 148-149.

TVORCESTVO: [Versuri] //Lit.gaz.- 1969.- 9 apr.

ULITKA :[Versuri] //Unyj leninec- 1983.- 18 noâb.

VATAMANU I. Matcovschi D. Samoe pamâtnoe: [Poeţii moldoveni despre Zilele literaturii Moldovei în Lituania] //Sov.Utva.-

1968.- 10 okt.

VERBA: [Versuri] /Per.B.Marian //Kodry.- 1973.-N10.- S.22.

V STARDM i novom stile: [Versuri] /Per.s mold. R.Ol'sevskij //Kodry.- 1990.- Ni.- S.79-85.

Conţinut: Bessarabskij pisate/'; V starom i novom stile; Utrom i vecerom; Ekologiâ; Bessonica; Mistifikatory;

Krest'ânin, cto zivet vo mne; Somnitel'naâ privivka; Polemiceskaâ rec';Ssorâtsâ poety; Cernoe vremâ.

VYSIVAÂ: [Versuri] /Per.L.Fel'dser //Nar. obrazo- vanie.- 1 987.- 7 marta.

"ZDRAVSTVUJ skola": [Versuri] /Per. A.Unko//Zvezdocka.- 1982.-N9.- Na oborotetit.l.

ZELENYE sny; Net nicego bednee...; Dumaes'?; Trevozno gasnet vek: [Versuri] /Per.s mold. M.Fil'stejn //Lit.gaz.- 1988.-

10 avg.- S.6.

ZOV zemli: [Versuri] /Per.s mold.R.Ol'sevskij //Kodry.- 1983.- N7.- S.45-52.

Conţinut: Rod/na; Ludi moego sela; Odna u nas sud'ba; Nesu na rukah; V pole; Zov zemli; Detstvo doma; Muzyka

dozdej; Golosa travy; Pora lubvi; Cern my bogaty.

Spaniolă

CUANDO decimos: [Versuri] / Trad.de Jose M.AIvarez Posada //Lit.Sovietica (Moscova).- 1974.- nr.9.- P.126.

Tătară

ODISSEJ monology: [Versuri] //Moldavan sagyjr'lere.- Tatarstan., 1972.- P.21.

Ucraineană

DRUZBA; Do tebe, krau...; Doscik: [Versuri] //Dojna.- Kiev., 1973.- S.86-87.

KREST'ÂNE: [Versuri] /Per.s mold. A.Mâstkovskij //Dnipro.- 1972.- N8.- S. 11 2-115.

MOLDAVSKIJ âzyk: [Versuri] / Per. A.Mâstkovskij //Lit.Ukraina.- Kiev.- 1979.- 12 maâ.

MONOLOG Mira: [Versuri] /Per. N.Matvejcuk //Dnipro.- 1974.- N9.- S.124.

MONOLOG poeta: [Versuri] /Per.s mold. I.Mazur //Lit.Ukraina.- 1968.- 2 avg.

MONOLOG sercâ; ZakluCinij monolog: [Versuri] //Suzir'â.- 1974.- S.36-37

MONOLOG utra: [Predisl. red. "Teplo serdec"] //Molodoj bukovynec- 1972.- 10 sent.; Cervonyj promin'.- 1972.- 4 noâb.;

Leninskij prapor.- 1972.- 19 dek.

PESNÂ na subbotu; "Bor'ba lis' nacinaetsâ..."!; Istoria; 9 maâ; Otec staryj i mat' stara; Staruska; List'â; Â veru, lubimaâ;

Vecnost' list'â: [Versuri] /Per. G.Tarasuk //Rad.Bukovyna.- 2 okt.- S.1 1.

POKATILOS' âbloko; Gosf: [Versuri] /Per.s mold. A.Mâstkovskij, V.Kolomîiec //Dnipro (Kiev).- 1982.- N3.- S.85.

RUKI: [Versuri] /Per.s mold. A.Braescu //Zovten'.- 1970.- N2.- S.19.

SELÂNI: [Versuri] //Dnipro (Ukraina).- 1971.- N8.- S.113

SONCE: [Versuri] /Per. A.Mâstkovskij //Rad. Bukovyna.- 1975.- 17 dek.

SONCE:[ Versuri] //Suzir'â.- Kiev, 1977.- S.238 SONCE; Buzinove list'â; Naşi oci vzireci; Obid u poli; Monolog vikon:

[Versuri] //Vesniani kodry.- Kiev, 1973.- S.36-41.

TRUZENIK1; Monolog Hiroshimy: [Versuri] /Per. s mold. B.Mel'niciuk //Rad.Bukovyna.- 1972.- 10 sent.

top

Postume

CE VOR scriitorii?: [Versuri] //Glasul Naţiunii.- 1994.- Aug.{nr.35)

CÎNTECELE lui M.Toderaşcu //Moldova Suverană.- 1994.- 13 aug.

CREAŢIE: [Versuri] //Moment poetic- Ch., 1995

CULTUL pămîntului: [Versuri] //Ţarina.- 1994.- 31 dec.

CUVINTELE: [Versuri] //Luceafărul.- 1996.- 18 iunie.; Limba în care sîntem.- Ch., 1993.- P.32.

CUVINTELE limbii materne: [Versuri] //Glasul Naţiunii .- 1993.- Aug.(nr.34).- P.5.

DIN postume: [Versuri] //Glasul Naţiunii.- 1995.- Mai/nr.21/.- P.1.

DORINŢĂ: [Versuri] //Iconar (Rădăuţi-Bucovina).- 1995.- Sept.-Dec./nr.4/

FEMEIA din muguri, frumoasa cu prunci: [Fragm.din poem] //Glasul Naţiunii.- 1993.- Aug.(nr.32).

"FULGERĂ în iarnă, o, vreme nebună..."; Ruga unui basarabean la Putna; "Cînd cu diavolul în casă..."; "Ce modern mă

cîntă cucul..."; "în istoria cu popoare...": [Versuri inedite cu cuv. tntrod.de E.Curicheru-Vatatnanu] //Lit.şi Arta.-

1995.- 27 apr.

IDEAL :[Versuri] //Lit.şi Arta.- 1993.- 12 aug.- P.3.

ÎN cetate: [Versuri] //Cetatea.- Ch., 1995.- P.12

ÎNTORCÎNDU-NE acasă; Povestea soarelui, povestită de toţi; Grîu pînă la brtu: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1995.- 10 aug.

LĂSAŢl-MĂ, lăsaţi-mă un pic: [Versuri] //Moldova Suverană.- 1994.- 30 apr.

O VIAŢĂ, o ardere; Viaţa de toate zilele; Torţe cu frunze; Basm; Departe de voi; Iubire; Noapte bună, femeie; Eu n-am

luat trandafirul; Contur de toamnă; Urmează-ţi poetul: [Versuri] //Moldova Suverană.- 1993.- 12 aug.

POETUL şi imperiul: Pandora, relele lumii, poetul: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1994.- 4 aug.

POSTUME: Dedicaţie poieţilor din Bucovina //Glasul Naţiunii.- 1996.- nr.17.- P.4

PRIETENUL albinelor; Soarele şi gutuiul; Crenguţa; Furnica şi furnicul; Pădurea; Pasărea; Pom de tei: [Versuri] //Alunei.-

1996.- nr.4.- P.4-5.; Alunei.- 1996.- N 4.- P.4-5.- în lb.ru.

SALVAREA: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1987.- 2 iul.

"SĂ PĂSTRĂM ţăranul în ţăran..." :[Publicistică] //Ţarina.- 1994.- 31 dec.

SCRIU poeţii, rîd şi plîng...; Ploi de vară-n Bucureşti...; De Unu Mai bătrîne mi se par...: [Versuri dedicate poeţilor din

Bucovina] //Glasul Naţiunii.- 1996.- Mai/nr.17/.- P.4

SCRIU poeţii, timpu-nghite...":[Versuri] //Viaţa Satului.- 1994.- 8 oct.

SIMPLU; Aceiaşi; Mi-am zis frunză; De ziua frunzei: [Versuri] //Florar: SupLla "Tinerimea Moldovei".- 1996.- 25 mai.

ŢĂRANII: [Versuri] //Ţarina.- 1 994.- 24 dec- P.5.

UNIRE, moldoveni: [Versuri] //Moldovanul.- 1995.- Apr.(nr.7); Glasul Moldovei.- 1996.- 24 sept.

VĂZDUH de-acasă: [Versuri] //Glasul Naţiunii.- 1996.- 7 aug./nr.29/

în limba rusă

DOROGA materi: Mărioara i Ion; Poezia; Dăruţa; Skvoz' selo, soldaty 1944 goda; Ptica tela; [Versuri] /Per. s

rum.M.Revner //Kodry.- 1993.- N9.- S.25-32.

DOROGA materi: [Cikl stihov] //Kodry.- 1993.- N10.- S.26-32.

POEZIA: [Versuri] //Curierul cultural.- 1995.- Sept./nr.1/.-P.1

UTROM i vecerom; Ssorâtsâ poety; Krest'ânin, cto zivet vo mne: IVersuri] /Per.R. Ol'sevskij //Exiton press.-1996.- N10.

top

Publicistica

ACADEMICIANUL (matematicean) Andrunachevici //Nistru.- 1967.- nr.9.- P.78-80.- Cu caract.chir.

ACTUALITATEA în Parlament: [Opinii] //Lit.şi Arta.- 1991.- 7 febr. Aut.: L.Lari, I. Vatamanu, Gh.Mazilu, L.Istrati.

ADĂ lumii, an, ce vii cer senin şi bucurii: [Despre succesele oamenilor muncii din republică către Anul Nou 19801 //Moldova

Soc- 1980.- 1 ian.- Cu caract.chir.

Din conţinut: Sub geana timpului eroic/ I. Vatamanu.

ADEVĂRUL de sub peliculă //Glasul Naţiunii.- 1990.- 15 apr.- P.6.

ADMIRABILA simpleţe //Femeia Moldovei.- 1985.- nr.2.- P. 14-15.- Cu caract.chir.

AJUN de sărbătoare //Femeia Moldovei.- 1982.- nr.12.- P.14.- Cu caract.chir.

AL.CORDINEANU //Tinerimea Moldovei.- 1986.- 28 sept.- Cu caract.chir.

ALUNELUL, alunelul, hai la joc //Femeia Moldovei.- 1983.- nr.6.- P.14-15.- Cu caract.chir.

AM FOST acasă //Lit.şi Arta.- 1978.- 6 apr.- Cu caract.chir.

ANCHETE, dispoziţii şi... democratizare //Lit. şi Arta.- 1989.- 26 ian.- Cu caract.chir.

APRIND un soare dulce în sufletul umbrit: [V.AIecsandri] //Cartea poeziei-76.- Ch., 1976.- P. 170-1 72.- Cu caract.chir.; Eu

doina cînt.- Ch., 1978.- P.96.- Cu caract.chir.; Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.- P.86-88.- Cu caract.chir.

ASTA va fi mîine: [Pe marginea creaţiei literare a L.Lari] //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 6 aug.- Cu caract.chir.

AŞTEPT o fotografie //Lit.şi Arta.- 1978.- 23 febr.- Cu caract.chir.

ATIT de multe frumuseţile // Moldova.- 1976.- nr.8.- P.26.- Cu caract.chir.; Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.- P.1

16-118.- Cu caract.chir.;

BRIGANTINA muncii: [Despre savantul-chimist, academicianul I.Lealikov //Nistru.- 1971.- nr.5.- P.1 19-124.- Cu

caract.chir.

BUCURIE pentru anotimp //Cultura.- 1974.- 1 mai.- Cu caract.chir.

BUNĂTATEA e neiertătoare //Glasul.- 1990.- 31 mai.

CA LA noi în sat: [Despre compozitorul C.Rusnac] //Moldova Soc- 1983.- 19 mart.- Cu caract.chir.

CARTEA vieţii tale //Femeia Moldovei.- 1984.- nr.2.- P.14-15.- Cu caract.chir.

CAZUL lui Boris: [Din practica pedagogică] //Femeia Moldovei.- 1968.- nr.5.- P.14-15.- Cu caract.chir.

CĂTRE poet // Lit.şi Arta.- 1978.- 8 mart.- Cu caract.chir.; Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.- P.1 19-122.- Cu

caract.chir*;

Despre A.Busuioc,

CĂUTÎNDU-I imaginea //Moldova.- nr.8.- Cu caract, chir.

CE DULCE vis am visat //Femeia Moldovei.- 1983.- nr.7.- P.20-21.- Cu caract.chir.

CE ESTE poezia ?: [Pe marginea creaţiei poeţilor din seria "Debut"| //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 2 apr.- Cu caract.chir.

CETĂŢENIA unui sentiment //Femeia Moldo vei.- 1983.- nr.8.- P.20-21.- Cu caract.chir.

CINE Tulbură apele? //Moldova Soc- 1989.- 21 mai.- Cu caract.chir.

CÎNTECE în culori: [Despre lucrările pictorului [.Vieru] //Moldova Soc- 1976.- 10sept.- Cu caract.chir.

COEFICIENTUL argumentelor //Lit.şi Arta.- 1987.- 30 apr.- Cu caract.chir.

CONCRETIZAREA timpului //Moldova.- 1976.-nr.2.- P.32.- Cu caract.chir.

CONTUR de reportaj: [Zilele lit.mold.în Lituania] /D.Matcovschi, I.Vatamanu //Cultura.- 1968.- 22 iunie.-P. 10-1 1.- Cu

caract.chir.

COPIII Narînului...:[Toctogul Satîlganov - acîn al poporului chirghiz] //Moldova Soc- 1967.- 26 febr.- Cu caract.chir.

COSTAŞ I.G. Să sporim autoritatea organelor ministerului afacerilor interne //Făclia.- 1990.- 20 iul.- P.3; Fakel.- 1990.- 20

iută.- în lb.ru.

Interviu cu I.G.Costaş, ministrul afacerilor interne al R.S.S.M. Consemnare: I.Vatamanu.

CU FIINŢA omului fiinţează pămîntul //Femeia Moldovei.- 1982 - nr.4.- P.20-22.- Cu caract.chir.

CU GÎNDUL la vechile cuvinte //Femeia Moldovei.-1972.-nr.12.- P.20-21.- Cu caract.chir.

CULORILE cuvîntului: [Introducere] //Poezia negrilor americani.- Ch., 1973.- P.3-7.- Cu caract.chir.

CU LUMINAREA prin labirint //Glasul Naţiunii.-1990.- 17 mai.- P.3.

CUNOAŞTEREA de sine //Femeia Moldovei.-1980.- nr.4.- P.18.- Cu caract.chir.

CU pluguşorul poeziei //Femeia Moldovei.- 1984.-nr. 1 2.- Cu caract.chir

CU RUGĂ la chipul mamei //Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.- P. 102-105.- Cu caract.chir.

Despre mamă în creaţia lui Gr. Vieru.

CUVÎNT de primăvară: [Pe marginea creaţiei lit. a N.Josu] //Tinerimea Moldovei.-1 978.- 9 iul.- Cu caract.chir.;

Vatamanu I. Viata cuvîntului.- Ch., 1980.- P.185-186.- Cu caract.chir.

DACTILOGRAFA //Femeia Moldovei.- 1984.- nr,3.-P.1 8-1 9.- Cu caract.chir.

DAR ASTA va fi mîine //Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.- P.176-1 80.- Cu caract.chir.

Despre volumul de poezie a lui I.Hadârcă "Zilele".

DE INIMĂ //Femeia Moldovei.- 1982.- nr.8.- P.18-1 9.- Cu caract.chir.

DEMNE de ţinut minte: [Actriţa M.Bălan în spectacolul "Meşterul Manole"] //Lit.şi Arta.- 1978.- 26 ian.-Cu caract.chir.

DEMNITATE şi umilinţă //Femeia Moldovei.- 1982.-nr.5.- P.14-15.-Cu caract.chir.

DERIVĂRI poetice //Cultura.- 1965.- 14 oct.- Cu caract.chir.

DESPRE "Coţofenele albastre": [Poemul lui N.Costenco] //Nistru.- 1968.- P. 146-147.- Cu caract.chir.

DESTINUL unei cărţi //Femeia Moldovei.- 1980.-nr.8.- P.15.- Cu caract.chir.

DE UNUL singur cu tine //Glasul.- 1990.- 28 iunie.-P.10.- Cu caract.chir.

DIALOG:[Realizările lit. şi şt. în anul jubiliar] //Cultura.- 1968.- 1 ian.- P.5.- Cu caract.chir.; Moldova Soc-1969.- 1 ian.-

Cu caract.chir

DIN carnetul cu însemnări //Femeia Moldovei.-1980.- nr.11.- P 1 5.- Cu caract.chir.

DINCOLO de impresie: (Cultura şi lit.poporului lituanian] //Nistru.- 1972.- nr.1.- P.55-60.- Cu caract.chir.

DIN roua sufletului: [Pe marginea creaţiei lit. a lui C.Dragomir] //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 16 iul.- Cu caract.chir.

DIN spaţiul necutezat: [Pe marginea creaţiei lit. a L.Sobeţchi] //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 25 iunie.- Cu caract.chir.;

Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.-P.181-182.- Cu caract.chir.

DIN văzduhul ţării //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 9 apr.- Cu caract.chir.; Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.-Ch.,1980.- P. 166-

168.- Cu caract.chir.

DIN zona sufletului //Tinerimea Moldovei.- 1978.-1 6 iul.- Cu caract.chir.

DISCUŢIE asupra frazei "numai eu ştiu" //Tinerimea Moldovei.- 1975.- 3 sept.- Cu caract.chir.

DORULE, de n-ai fi tu //Femeia Moldovei.- 1983.- nr.10. P. 12-13.-Cu caract.chir.

DRAGOSTE şi datorie //învăţ.publ.- 1978.- 13 mai.-Cu caract.chir.

DRĂGAICA //Femeia Moldovei.- 1983.- nr.4.- P- 14-15.- Cu caract.chir.

DREPTUL la nume: [A.Lupan - laureat al Premiului de Stat al U.R.S.S.] '/Moldova.- 1976.- nr.1.- P.14.- Cu caract, chir;

Viata cuvîntului.- Ch., 1980.- P.94-97.- Cu caract.chir.

ECOURi în limitele verbului //Moldova.- 1976.- nr.4.- P.1.4.- Cu caract.chir.

EROARE şi adevăr //Moldova Soc- 1989.- 19 dec- Cu caract.chir.

FAPTA uitării //Tinerimea Moldovei.- 1975.- 9 apr.- Cu caract.chir.

FAPTUL ieşirii din drama //Tinerimea Moldo vei.- 1975.- 30 apr.- Cu caract.chir.

FEMEIA //Femeia Moldovei.- 1981.- nr.3.- P.13.- Cu caract.chir.

FLAMURI roşii //Cultura.- 1975.- 1 mai.- Cu caract.chir.

FLOARE de bujor la Căinări: [A.Mateevici şi baştină] //Femeia Moldovei.- 1982.- nr.10.- P.14-15.- Cu caract, chir.;

Vatamanu I. A vedea cu inima.- Ch., 1984.- P.121- 124.- Cu caract.chir.; Cîntăreţul limbii noastre. Omagiu lui

A.Mateevici.- Ch., 1988.- P.9.- Cu caract.chir

FOLCLOR //Femeia Moldovei. Cu caract.chir.

GAJOS V..VATAMANU I. în cătuşele iehovismului. Pe banca acuzaţilor-obscuratismul // Moldova Soc- 1964.- 24 apr.- Cu

caract.chir.

HULUBUL de la fereastra //Lit.şi Arta.- 1978.- 2 febr.- Cu caract.chir.

IARMAROCUL sătesc //Femeia Moldovei.- 1981.- nr.12:- P. 10-11.- Cu caract.chir.

IATĂ că ninge; Poetul în permanenţa vrerii //Moldova.- 1975- nr.2.- P.14.- Cu caract.chir.

IGOR Vieru //Femeia Moldovei.- 1974.- nr.4.- P.16- 17.- Cu caract.chir.

ÎNĂLŢAT în cîntec //Moldova.- 1976.- nr.1 2.- P.25.- Cu caract.chir.

ÎN căutarea temei //Ut.şi Arta.- 1978.- 30 mart.- Cu caract.chir.

ÎNCEPUT de amintire //Lit.şi Arta.- 1978.- 12 ian.- Cu caract.chir.

ÎNCHINARE la Luceafăr //Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.- P.92-93.- Cu caract.chir.

ÎNCHINARE la Luceafăr; Pomii rotunzi ai sufletului //Moldova.-1975 nr.10.- P.14.- Cu caract.chir.

ÎN IDEE, şi nu în pauza ideii //Moldova.- 1976.- nr.3.- P.14.- Cu caract.chir.

ÎNMULŢEŞTE-I bucuria cu bucuria ta: [Omagiu femeiei] //Moldova Soc- 1985.- 8 mart.- Cu caract.chir.

ÎNTÎLNIRI, lecturi, reflecţii: [Despre rolul poeziei în educaţia estetică a oamenilor muncii din republică] //Lit.şi Arta.- 1984.- 1

noiembr.- Cu caract.chir.

ÎNTRE judecăţi comparative //Femeia Moldovei.- 1980.- nr.7.- P.18.- Cu caract.chir.

ÎNTRE patru dealuri...:[Succesele sătenilor din Sărata-Galbenă, r-nul Cotovschi] //Cultura.- 1973.- 1 sept.- P.6-7.- Cu

caract.chir; Seceriş. Popasuri scriitoriceşti prin republică.- Ch., 1974.- P.141-144.- Cu caract.chir.

ÎNVĂŢĂTORUL //Femeia Moldovei.- 1981.- nr.2.- P.20-21.- Cu caract.chir.

LA Negreşti //Femeia Moldovei.- 1981.- nr.5.- P.19.- Cu caract chir.

LAUDĂ grîului:[Eseu] //Faţa pîinii.- Ch., 1987.- P.40.- Cu caract.chir.

LAUDĂ grîului; Mama; Se duc cocorii; Portretul prin noapte; Nucarii; Virtute: [Eseuri] //Cultura.- 1974.- 21 dec- P.10.- Cu

caract.chir.

LAUDA învingătorului //Femeia Moldovei.- 1980.- nr.9.- P.5.- Cu caract.chir.

LA vatra horelor //Femeia Moldovei.- 1981.- nr.4.- P.20-21.- Cu caract.chir.

LITUANIA: [Pref.] //Poeţi lituanieni.- Ch, 1981.- P.3-4.- Cu caract.chir.

LITUANIA. Contur de portret //Moldova.-1970.- nr.1 1.- P.12-13.- Cu caract.chir. •

MAGUL în alb: [Despre C.A.Tăbîrnă, profesor, doctor în ştiinţe medicale] //Nistru.- 1973.- nr.3.- P.104- 111.- Cu

caract.chir.; Meleag în floare.- Ch., 1984.- P.146- 159.- Cu caract.chir.

MAI SUNT şi alte semne de exclamare //Glasul Naţiunii.- 1990.- 15 apr./nr.9/

MAJORITATEA vrea să jubileze //Lit.şi Arta.- 1990.- 13 dec.

MAMA, graiul //Femeia Moldovei.- 1982.- nr.6.- P.18-1 9.- Cu caract.chir.

MARELE meşter popular //Femeia Moldovei.- 1983.- rir.5.- P.20-21.-Cu caract.chir.

MĂRIOARA //Femeia Moldovei.- 1985.- nr.1O.- P.14.- Cu caract.chir.

MĂRTURISIRI într-un început de zi //Lit.şi Arta.- 1978.- 5 ian.- Cu caract.chir.

MĂSURA în care iubim sau urîm: [Opiniile scriitorilor N.Dabija, I.Vatamanu, N.Popa ş.a. despre filmul "Luceafărul" de

regizorul E.Loteanu 1 /A înregistrat A.Vizir //Lit.şi Arta.- 1987.- 19 febr.- Cu caract.chir.

MELEAGURI înfrăţite: [Despre lit.lituaniană] //Moldova.- 1976.- nr.9.- P.33.- Cu caract.chir.

MIRIŞTEA //Femeia Moldovei.- 1981. P.20.- Cu caract.chir.

Ml S-A arătat Vălcineţul: [Note. Reportaje. Schiţe] //Cultura.- 1975.- 4 oct.- P.14.- Cu caract.chir.; Dăruire.-Ch., 1976.-

38.- Cu caract.chir.

MOMENTUL inimii //Moldova.- 1975.- nr.12.-P.25.- Cu caract.chir.; Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 980.- P.98-101. Cu

caract.chir.

Despre lucrarea lui V. Teleucă "Momentul inimii".

MONOLOGUL pămîntului //Lit.şi Arta.- 1978.- 16 mart.- Cu caract.chir.

MONUMENTUL istoric //Moldova.- 1976.- nr.10.- P.26.- Cu caract.chir.

NĂSCOCIT de poezie: [Pe marginea creaţiei lui N.Dabija] //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 4 iunie.- Cu caract.chir.; Vatamanu

I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.- P.171-172.- Cu caract.chir.

NECESITATEA eseului :[Eseu] //Moldova.- 1976.- nr.6.- P.14.- Cu caract.chir.; Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.-

P.133-136.- Cu caract.chir.

NELINIŞTEA extraliterară a literaturii: [Cuvîntare] //Glasul.- 1990.- 4 oct.- P.6.- Cu caract.chir.

"NIVELUL literaturii - la nivelul omului": [Revoluţia teh.-şt. şi lit.] //Chişinău. €az.de seară.- 1977.- 8 sept.- Cu caract.chir.;

Vec.Kisinev.- 1977.- 8 sent.- în lb.ru.

NOI PAGINI de afirmare //Luminătorul (Chişinău).- 1992.- nr.1.- P.13.

O ANIVERSARE în ecouri //Femeia Moldovei.- 1980.- nr.2.- P.13.- Cu caract.chir.

OBIŞNUITELE dimineţi ale unei străzi din Chişinău //Femeia Moldovei.- 1985.- nr.6.- P.14-15.- Cu caract.chir.

O CANĂ cu apă //Femeia Moldovei.- 1983.- nr.1.- P.18-19.- Cu caract.chir.

OCHII deschişi ai mamei: [Proză] //La masa frăţiei.-. Ch., 1982.- P.81-92.- Cu caract.chir.

OCHII din poartă //Femeia Moldovei.- 1980.- nr.6.- P.20.- Cu caract.chir.

OCHIUL meşterului: [Pe marginea creaţiei lui I.Filip] //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 28 mai.- Cu caract.chir.; Vatamanu I.

Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.- P.183-184.- Cu caract.chir.

OGRADA cu iarbă înaltă //Lit.şi Arta.- 1978.- 2 mart.- Cu caract.chir.

OMUL de la Bîrnova: [Eseu] //Trepte în urcuş.- Ch., 1981.- P. 137-14-2.- Cu caract.chir.; Femeia Moldovei.- 1981.- nr.1.-

P. 12-1 3.- Cu caract.chir.

OMUL din plai //Femeia Moldovei.- 1982.- nr.3.- P.20-21.- Cu caract.chir.

OMUL şi haina lui //Femeia Moldovei.- 1984.- nr.4.- P.14-15.-₄Cu caract.chir.

O PĂTRIME de veac: [Despre Aleea clasicilor din Grădina Publică, f.parc Puşkin] //Femeia Moldovei.- 1982.- nr.9. P.20-21.-

Cu caract.chir.; Vatamanu I. A vedea cu inima.- Ch., 1984.- P.124-127.- Cu caract.chir.;

O PROPOZIŢIE despre Victor Copacinschi [muzician] //Tinerimea Moldovei.- 1980.- 12 oct.- Cu caract.chir.

PASIUNE: [Schiţă despre activitatea doctorului în medicină, profesorului M.Buşan] //Lit.şi Arta.- 1977.- 17 noiembr.- Cu

caract.chir.

PASIUNE şi datorie: [Despre A.Ş. din R.S.S.M.] //Nistru.- 1971.- nr.9.- P.68-74.- Cu caract.chir.

PEISAJELE plaiului //Femeia Moldovei.- 1983.- nr.3.- P.14-1 5.- Cu caract.chir.

PE MINE mie redă-mă...: [Eseu despre M.Cimpoi şi cartea sa "Narcis şi Hyperion"] //Vatamanu I. A vedea cu inima.- Ch.,

1984.- P.147-151.- Cu caract.chir.

PERMANENŢA conştiinţei //Moldova Soc- 1988.- 1 mai.- Cu caract.chir.

PE VALEA Cuboltei //Femeia Moldovei.- 1984.- nr.6.- P. 14-15.- Cu caract.chir.

PÎINE şi cireşe //Femeia Moldovei.- 1983.- nr.9.- P.20-21.- Cu caract.chir.

PÎNĂ atinci n-am ştiut... //Moldova.- 1982.- nr.1 1 .- P.28.- Cu caract.chir.

PLEDOARIE pentru suflet //Moldova Soc- 1990.- 24 febr.- Cu caract.chir.

POETUL în urma lecturii //Moldova.- 1975.- nr.9.- P.14.- Cu caract.chir.

POETUL, reflectînd asupra creaţiei; Poetul şi presimţirea //Moldova.- [1975] -[19761.- P.26.- Cu caract.chir.

POETUL şi baştină; Poetul şi lucrarea sa principală //Moldova.- 1975- nr.7.- P.14.- Cu caract.chir.

POETUL şi copilăria //Simplu ca sufletul. Omagiu lui I.Creangă.- Ch., 1976.- P.207.- Cu caract.chir.; Creangă veşnic

verde...Omagii.- Ch., 1987.- P.260.- Cu caract.chir.

POETUL şi motivul principal; Poetul şi ploaia //Moldova.- 1975.- nr.8.- P.12.- Cu caract.chir.

POETUL, vîrsta lui. Vîrsta noastră la rînd cu vîrsta poeziei // Tinerimea Moldovei.- 1974.- 8 dec- Cu caract, chir.; Vatamanu

I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.- P.1O6-1O7.- Cu caract.chir. Despre Vita/ie Tulnic.

POEZIA ecuaţiilor: [Despre activitatea şt. a acad. A.Ablov] //Nistru.- 1965.- nr. 10.- P. 150-153.- Cu caract.chir.

POEZIA e fără de întoarcere //Bulat E. La Putna mi- e drumul,- Ch., 1993.- P.3.

POEZIA la Struga: [Impresii de la festivalul de poezie internaţională] //Glasul.- 1990.- 20 sept.- P.7,

PORTRETUL din poveste //Femeia Moldovei.- 1980.- nr.3.- P.13.- Cu caract.chir.

PORTRETUL omului de alături //Lit.şi Arta.- 1978.- 16 febr.- Cu caract.chir.

POTCOAVA Pegasului //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 14 mai.- Cu caract.chir.; Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.' Ch.,

1980- P.191-193.- Cu caract.chir. Despre Efim Tariapan.

PREFAŢĂ //Poezia americană.- Ch., 1977.- P.5-7.- Cu caract.chir.

PREŢUIEŞTE-ŢI sufletul: [Pe marginea creaţiei M.Benea] //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 21 mai.- Cu caract.chir.;

Vatamanu I. Viat 1 70.- Cu caract.chir.

PRIMĂVARA începe la sud //Viaţa Satului.- 1974.- 28 febr.- P.4.- Cu caract.chir.

PRINTRE facle de wolfram //Tinerimea Moldovei.- 1975.- 3 ian.- Cu caract.chir.

PROBLEMA apei: [Despre metodele de curăţire a apei în condiţiile industriale] //Moldova Soc- 1974.- 25 ian.- Cu caract.chir.

RAMURĂ în floare //Moldova.- 1975.- nr.6.- P.14.- Cu caract.chir.

RĂMÎl // Lit.şi Arta.- 1978.- 9 febr.- Cu caract.chir.; Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.- P.125-128.- Cu caract.chir.;

Despre lucrarea lui Gh. Vodă "Rămîi".

REEXAMINÎND debutul: [Pe marginea creaţiei lit. a lui A.Grumezal //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 30 iul.- Cu caract, chir.;

Vatamanu II Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.- P.189-190.- Cu caract.chir.

REFLECTÎND asupra creaţiei: [Eseu poetici //Vata manu I. A vedea cu inima.- Ch., 1984.- P.163-166.- Cu caract, chir.

SĂRBĂTOARE a literaturilor înfrăţite [consacrată bicentenarului naşterii lui Gh.Asachi şi aniversării a 150-a a naşterii
    lui B.P.Hasdeu la Cernăuţi]: [Art.] / Materiale pregătite de S.Gociu, D.Covalciuc, I.Creţu şi V.Tărâţanu;
    Au  articipat din Moldova V.V.Beşleagă, l.l.Vatamanu, L.Butnaru, V.Vasilache //Zorile Bucovinei.- 1988.- 29 mai.- Cu caract. chir.

Conţinut: într-un ţinut de primăvară a spiritului; "...Prea pămînt nu am trăit înzadar"; Lumină în creştere; Florile poeziei.

SCOARŢE cu bujori //Femeia Moldovei.- 1983.- nr.2.- P.22-23.- Cu caract.chir.

SIMBOLURI de noiembrie //Femeia Moldovei.- 1984.- nr.11.- P,14-15 .- Cu caract.chir.

SPIC peste braţele omului: [întrecerea socialistă şi controlul reciproc între colhozurile "Rassvet" şi "Progress", r-nul

Rîşcani] //Tinerimea Moldovei.- 1973.- 15 iul.- Cu caract.chir.

SPRIJIN în faţa spectatorului //Moldova.- 1976.- nr. 11.- P.26.- Cu caract.chir.

STAREA izvorului //Lit.şi Arta.- 1978.- 19 ian.- Cu caract.chir.

SUB geana timpului eroic //Moldova Soc- 1980.- 1 ian.- Cu caract.chir.

ŞTIINŢA şi societatea:[Aportul savanţilor republicii la dezvoltarea şi.sov.] //Cultura.- 1972.- 30 dec- P.6.- Cu caract.chir.

TABELUL elementelor umane: [Oamenii muncii din republică în ajunul Anului Nou] //Moldova Soc- 1987.- I ian.- Cu

caract.chir.

TALENTUL de a fi om //Femeia Moldovei.- 1984.- nr.5.- P.20-21.- Cu caract.chir.

TALENTUL de om între oameni //Făclia.- 1990.- 10 mart.- P.12.- Cu caract.chir.

TEAMĂ pentru locurile pustii //Tinerimea Moldovei.- 1975.- 22 iunie.- Cu caract.chir.

TRIBUNA cuvîntului poetic; [Prez.la cartea "Constelaţie de inimi") // Tinerimea Moldovei.- 1976.- 19 sept.-Cu caract.chir.

ŢIPĂ apa la Teleneşti //Glasul Naţiunii.- 1990.- 29 apr.- P.10.

UIMIT de trandafir: [Despre poezia lui I.Hadârcă] //Tinerimea Moklovei.- 1978.- 23 iul.- Cu caract-.chir.; Vatamanu I.

Viata cuvîntului.- Ch., 1980.- P.176-177.- Cu caract.chir.

UNDE să duc o albină ? //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 18 iunie.-Cu caract.chir. Despre L.Butnaru.

UN verde de brad înzăpezit //Tînărul leninist.- 1982.- 12 febr.- Cu caract.chir.

VĂ SCRIU cu lacrima copiilor // Lit.şi Arta.- 1987.- 14 mai.- Cu caract.chir.; Avertisment ecologic'88.- Ch., 1988.- P.331.- Cu caract.chir.;

"VIAŢA de conştiinţă e rezultat cu drum cu tot": [Despre doctorul în şt.matematice V.Betousov] //Nistru.- 1971.- nr.3.-

P.93-97.- Cu caract.chir.

VÎLCEAUA cocostîrcului //Femeia Moldovei.- 1982.- nr.7. P.14-15.- Cu caract.chir.

VÎRSTELE poetului //Moldova.- 1974,- nr.6.- P.26.- Cu caract.chir.

VREREA şi faptul: [Pe marginea creaţiei lit. a lui Ş.Lozie] //Tinerimea Moldovei.- 1978.- 11 iunie.- Cu caract.chir.; Vatamanu

I. Viaţa cuvîntului.- 1980.- P.187- 188.- Cu caract.chir.

ZIUA cunoaşterii //Femeia Moldovei.- 1984.- nr.8.- P.14-15.- Cu caract.chir.

top top

Recenzii

ATÎT DE MULT AL PĂMÎNTULUi: Poezii şi balade.- Ch.:Hyperion,199O.- 304 p.

Rec: Bantoş A. Menirea literaturii de a participa la viaţa cetăţii // Glasul Naţiunii.- 1990.- 27 dec- P.6; Cimpoi M. Refuzul frontierei //România lit.- 1992.- 14-20 oct /nr.32/.- P.W; G/asul Bucovinei,- 7994.- nr.3.- P.100-108.; Roşea T. Cărţile lui Ion Vatamanu //Basarabia.- 1993.-nr.6. - P.207-212.

A VEDEA CU INIMA: [Culeg.de tablete, schiţe şi marginalii eseistice] /Prez.graf. de N.Pronin.- Ch.: Lit. artis tică, 1984.- 220 p.:il.- Cu caract.chir.

Rec: Bătrînu N. De-ar fi mai încăpătoare, memoria...// Lit.şi Arta.- 1985.- 28 mart.- Cu caract.chir.; Butnaru L. Muncă a cuvîntului //Nistru.- 1986.- nr.9.- P. 133-135.- Cu caract.chir.; Butnaru L.Umbra ca martor.- Ch., 1990.- P. 153-156; Ciocanu I. Vigoarea cuvîntului publicistic //Moldova Soc- 1985.- 18 iunie.- Cu caract, chin; Coval D. Aria de acţiune a cuvîntului //Moldova.- 1985.- nr. 12.- P. 12.-Cu caract.chir.

AVENTURILE LUI ATOMICĂ: [Povestire] .- Ch.: Cartea Mold., 1966.- 84 p.- Cu caract.chir.

Rec: Aventurile lui Atomică //Nistru.- 1981.-nr. 12.- P. 152.- Cu caract.chir.; Chira G. Călătoria lui Atomică //Cultuta.- 1966.- 26 mart.- P. 11.- Cu caract.chir.; I.Vatamanu. Aventurile lui Atomică //Izdatel'skie novinki.-1981.- 15 noâb.- Cu caract, chir.

DE ZIUA FRUNZEI: [Versuri].- Ch.: Lit.artistică, 1977.- 167 p.- Cu caract.chir.

Rec: Butnaru L. Argument pentru recitirea unei cărţi //Lit.şi Arta.- 1985.-23 mai.- Cu caract.chir.; Butnaru L. "De ziua frunzei" //Butnaru L. Umbra ca martor.- Ch., 1991.-P. 129-131.;Cimpoi M. Arborele vieţii.- Lit.şi Arta.- 1978.- 23 mart.- Cu caract.chir.; Gheorghiţă I. Timpul unui cîntec de muguri... //Lit.şi Arta.- 1978.-23 mart.- Cu caract.chir.; 1. VATAMANU "De ziua frunzei" //Izdatel'skie novinki.- 1978,-1 noâb. /N1/.- Cu caract.chir.;Mazilu G. Mitul frunzei şi rezistenţa poeziei //Lii.şi Arta.- 1978.- 20 iul.- Cu caract, chir,; Mazilu G. Valori şi aparenţe.- Ch., 1985.- P.167-177.- Cu caract.chir. Zegrea I. "E ceasul plin de tine, nimic nu-i născocit" //Zorile Bucovinei.- 1978.- 12 aug.- Cu caract.chir.

DIALOGURI BANALE, SAU TRIST Şl VESEL DES PRE OAMENI: [Poeme].- Ch.: Lit.artistică, 1988.- 159 p.-Cu caract.chir.

Rec: Ciocanu I. In miezul parabolei //Ciocanu I. Reflecţii şi atitudini.- Ch., 1992.- P. 103-104.; Moldova Soc-1989.- 16 sept. Cu caract.chir.; Roşca T. Cărţile lui Ion Vatamanu (1) ,. Basarabia.- 1992.- nr. 1.- P. 184-187.

DIMINEAŢA MĂRULUI: [VersuriJ.- Ch.: Lit.artistică, 1986.- 192 p.-Cu caract.chir.

Rec.: Doncilă I. Carte de suflet //Lit.şi Arta.- 1986.- 18 sept.- Cu caract.chir.; Filip Iu. "De ce n-aş întreba, dacă mi se-ntreabă ?" //Lit.şi Arta.- 1986.- 7 aug.- Cu caract.chir.; Maţievschi E. Omenit, cuvîntul poartă iubire //Orizontul.- 1986.- r.10.- P.43.- Cu caract.chir.; Gorizont.- 1986.- N10. - S.43.- In lb.ru.; Mazilu G. I.Vatamanu "Dimineaţa mărului" //Nistru.- 1986- nr. 11.- P. 143-145.- Cu caract.chir.; Maz/iu G. Reabilitarea calităţii artistice.- Ch., 1989.- Cu caract.chir.; Mazilu G. [Recenzie] //Mazilu G. Reabiiitatea calităţii artistice.- Ch., 1989.- P.261-267.- Cu caract.chir.; Palladi T. A scrie problema-n poem //Tinerimea Moldovei.- 1987.- 2 sept.- Cu caract.chir.; Pailadi T. Dimineaţa poetului sau egalitatea cuvîntului //Lit.şi Arta.- 1988.- 7 apr.- Cu caract.chir.; Zegrea I. Dimineţile poetului //Zorile Bucovinei.- 1986.- 31 oct.- Cu caract.chir. 594 IUBIRE DE TINE: Poezii, balade, poeme.- Ch.: Lit.artistică, 1981.- 275 p.- Cu caract.chir. Rec: Pailadi T. Viitoarea sau adevărul iubirii //Nistru.- 1982.- nr.6.- P. 133-138.- Cu caract, chir.; Rusu N. Ion Vatamanu: "Iubire de tine" //Moldova.- 1983.- nr.9.-P.14.- Cu caract.chir. 595 IZVORAŞ CU OCHII VERZI: [Versuri].- Ch.: Lit. artistică, 1985.- 32 p.:il.- Cu caract.chir. flec; Ciocanu I. Comoara fiecăruia "Izvoraş cu ochii verzi" //Scînteia leninistă.- 1986.- nr.11.- P.29.- Cu caract.chir.

LA MIJLOCUL IERBII: [Versuri].- Ch.: Lumina, 1967.- 66 p.- Cu caract.chir.

Rec: Ciocanu 1. Inspiraţia poetului şi emoţia citito-rului //Nistru.- 1968.- nr.7.- P. 141-142.- Cu caract.chir.; Morăraş M. //Cultura.- 1968.- 16 mart.; Nasatasiu V. //Nis-tru.- 1972.- nr.6. P. 141-142.- Cu caract.chir.

LINIŞTEA CUVINTELOR: IVersuri].- Ch.: Cartea Mold., 1971.- 88 p.- Cu caract.chir.

Rec: Bileţchii N. //Moldova Soc- 1973.- 23 ian.-Cu caract.chir.; Cimpoi M. // Cultura.- 1972.- 13 mai.- P.8.-Cu caract.chir.; Nastasiu V. //Nistru.- 1972.- nr.6.- P.141-142.- Cu caract, chir.

MĂSLINUL OGLINDIT: [Versuri]- Ch.; Lit.artistică, 1983.- 132 p.- Cu caract.chir.

Rec:Biieţchii N. "Peniţa nu-ndrăzneşte să uite ce-i trăit" //Lit.şi Arta.- 1984.-28 iunie.- Cu caract.chir.; Ciornei V. Note de lectură //Noutăţi editoriale.- 1983.- 30 apr.- P.4.-Cu caract.chir.; Gheorghiţă I. Măslinul oglindit: (consemnări) //Zorile Bucovinei.- 1983.- 18 iunie.- P.4.- Cu caract.chir.; Hăbăşescu E. Iradiind lumină creanga de măslin //Moldova Soc- 1983.- 7 sept- Cu caract.chir.; Pailadi T. Ion Vatamanu: "Măslinul oglindit"//Nistru.- 1983.- nr.9.- P. 159-160.-Cu caract.chir.; Ungureanu L. Itinerarele memoriei //Viaţa Satului.- 1984.- 15 mai.- Cu caract.chir.

MONOLOGURI: [Versuri].- Ch.: Cartea Mold., 1965.- 58 p.- Cu caract.chir.

Rec:Cimpoi M. Trei poeţi: III. "în toate-mi rămîne sufletul" // Nistru 1971.- nr.7.- P. 152-154. - Cu ca rac t. chir.; Ciocanu I. Transfigurare //Moldova Soc- 1965.- 11 aug.- Cu caract.chir.; Tulnic V. Monolog la o afirmare poetică //Nistrul.- 1965- nr.4.- P.142-147.- Cu caract.chir.; Tulnic V. Bucuria întîlnirilor. Creionări.- Ch., 1967.- P.37-48.- Cu caract.chir.

NIMIC NU-I ZERO: Poezii, balade, poeme.- Ch.: Lit.artistică, 1987,- 376 p.- Cu caract.chir.

Rec: Ladaniuc V. Poezia, surghiun luminos //Moldova Soc- 1988.- 14 sept.- Cu caract.chir.; Prezentarea cărţii "Nimic nu-i zero" //Lit.şi Arta.- 1987.- 26 noiembr.- Cu caract.chir.;

ORA PĂSĂRII: [Versuri].- Ch.: Cartea Mold., 1974.- 94 p.- Cu caract.chir.

Rec: Palladi T. "Cum bate-n univers cuvîntul..." //Tinerimea Moldovei.- 1975.- 16 mart.- Cu caract.chir.; Ţau E. //Cultura.- 1975.- 22 febr.- P.10.- Cu caract.chir.

PRIMII FULGI: [Versuri].- Ch.: Cartea Mold., 1962.- 68 p.- Cu caract.chir.

Rec: Covaidji K. Tri poeta //Lit.gaz.- 1963.-7 marta.- în lb.ru.

EIUL: [Versuri].- Ch.: Lit.artistică, 1980.- 95 p..:il.- Cu caract.chir.

Rec: Ciocanu I. Chipul poetic al baştinii //Viaţa Satului.- 1981.- 24 dec- Cu caract.chir.; Gheorghiţă I. Lăsaţi un copac amintire //Viaţa Satului.- 1981.- 14 apr.- Cu caract.chir.

VIAŢA CUVÎNTULUI: [Eseuri] .- Ch.: Lit.artistică, 1980.- 200 p.- Cu caract, chir.

Rec: Burghiu I. Viaţa cuvîntului //învăţ.publ.-1980.- 21 iunie.-P.4.- Cu caract.chir.; Cimpoi M. Eseistul şi cheile timpului //Femeia Moldovei.- 1980.- nr.8.- P.5.- Cu caract.chir.; Dabija N. Cuvîntul pulsînd ca o inimă...// Moldova Soc- 1981.- 14 apr.- Cu caract.chir.; Gheorghiţă I. Contururile spirituale ale trecutului de azur // //Tinerimea Moldovei.- 1980- 20 iul.- Cu caract.chir.; Hazin M. Zorkost' duşi //Kodry.- 1981.- N4.- S. 146-147.- în lb.ru.; Morăraş M. Intensitatea cuvîntului trăit //Viaţa Satului.- 1980.- 13 dec-Cu caract.chir.

în limba rusă

CVET ABRIKOSA: [Versuri].- Ch.: Cartea Mold., 1971.- 71 s.

Rec.: Hramov E. "Sokraâajte do hudozestva..." //Lit. gaz.- 1973.- 22 avg.- S.4.

PRIKLUCENIÂ Atomika: [Povestire] /Per.s mold. E.Curecheru-Vatamanu.- Ch.: Lumina, 1970.- 82 s.

Rec: Morozova L. Sera-eto tykva, deti! //Kn. Obozrenie.- 1971- 26 fevr

ZELENAÂ KOLYBEL¹ PESNI: [Versuri].- M.: Sov. pisatei", 1978.- 143 s.

Rec: Hazin M. Byt' predannym svetu //Kodry.-1979.- N.1.- S. 134-136.; Hazin M. "De pe pămîntul reînnoit..." //Chişinău. Gaz.de seară.- 1979.- 10 apr.- Cu caract.chir.; Vec. Chişinău.- 1979.- 10 apr.; Parhomovskij P.

Talant soucastiâ //Druzba narodov.- 1979.- N12.- S.250-251.

ZEMLÂ POETA: [Versuri].- Ch.: Lit.artistică, 1980.- 132 s.

Rec: Parhomovskij P. Zemlâ, moâ otrada //Lit, obozrenie.- 1983- N. 12.- S. 51- top

top

Cintecele pe versurule poetului

COCOŞUL /Muz.de D.Radu //Radu D. Clopoţelul de argint.- Ch., 1994.- P.164
COPILĂRIE /Muz.de C.Rusnac //Cîntecul moldovenesc de estradă'BS.- Ch., 1989.- P.28-34.- Cu caract.chir.
CRENGUŢA /Muz.de D.Radu //Radu D. Clopoţelul de argint.- Ch., 1994.- P.19.
DOR de vară /Muz.de C.Rusnac //Rusnac C. Şi cîntă viorile = I skripki igraut.- Ch.,1985.- P.67-70.- Text paralel în lb.ro. cu
caract.chir. şi lb.ru
FLOAREA /Muz. De D.Radu //Radu D. Clopoţelul de argint.- Ch., 1994.- P.115
MULŢUMESC, plugare drag / Muz.de M.G.Ungureanu //Ungureanu M.G. Voie bună la cei mici...- Ch., 1989.- P.39.- Cu
caract.chir
PLOAIA /Muz.de D.Radu //Radu D. Clopoţelul de argint.- 1994.- P.122.
PRIMĂVARĂ /Muz.de D-.Radu //Radu D. Clopoţelul de argint.- Ch., 1994.- P.86.
SCRISOARE bunicii /Muz.de D.Radu //Radu D. Clopoţelul de argint,- Ch., 1994.- P.154.
ŢARA , Muz.de D.Radu //Radu D. Clopoţelul de argint.- Ch., 1994.- P.78.
UNIRE, moldoveni /Muz.de P.Stepanschi //Lit.şi Arta.- 1990.- 18 ian.- Cu caract.chir.
1. URĂTURĂ /Muz.de D.Radu //Radu D. Clopoţelul de argint.- 1994.- P.145.
2. OCHII MEI /Muz.M.Toderaşco; Interpret: A.Laza-riuc gr."Ecou".- V.S.G., 1989.- VPTO ("Melodia", 1990).- 1 disc- S
3. 60 30337 009
4. Din cont.: Zîna florilor
6. Cîntece difuzate la Compania de Stat "Teleradio Moldova"
7. CE SĂ FAC Muz.de M. Toderaşc
8. GÎND muncitor/Muz. de V.BulicanuIDEAL /Muz.de V.Bulicanu
9. IDEAL /Muz. de A.Răzmeriţă
10. NU PIERDEŢI prietenii /Muz. de M. Toderaşcu
11. PA TRIA /Muz. de M. Toderaşcu
12. POEŢII Bucovinei /Muz.de M. Toderaşcu
13. SI-AM zis frunză /Muz.de M. Toderaşcu
14. TATĂ bătrîn si mamă bătrînă /Muz.de V.Bulicanu
15. VACANTA .Muz.de M. Toderaşcu
16. VERDELE poetului /Muz. de A. Răzmerită
17. VIAŢĂ şi cîntec /Muz.de M. Toderaşcu; Interpret O.Ciolacu
top

Traduceri de Ion Vatamanu

BRONSTEIN M. Substanţa solară: [Proză].- Ch.: Lumina, 1971.- 76 p.:il.- Cu caract.chir.

FROST R. între creste de munţi: [Versuri] .-[Ch.].: Cartea Mold., 1970.- 86 p.- Cu caract.chir.

KONDRATOV A.M. Cifrele şi gîndul: [ProzăJ.- Ch.: Cartea Mold., 1965.- 151 p.- Cu caract.chir.

POEZIA negrilor americani.- Ch.:Cartea Mold.- 1973.- 125 p,- Cu caract.chir.

POEZIE americană.- Ch.: Lit.artistică, 1977.- 240 p.- Cu caract.chir.

RAINIS I. Adie, vînt!: Cîntec popular în cinci acte / Prez. graf. de I.Şcipanova.- Ch.: Cartea Mold.,1975.- 186 p.: il.- Cu

caract, chir.

REABOV N.F. înainte, Colica !: [Povestire despre asaltul Palatului de iarnă] .- Ch.: Lumina, 1966.- 72 p,:il,.- Cu
caract.chir.

UMBRA lui Homer: [Culeg, de versuri a poeţilor progresişti grecii .- Ch.: Cartea Mold., 1972.- 66 p.- Cu caract.chir.

WHITMAN, W. Cîntec despre mine însumi .- Ch.: Cartea Mold., 1969.- 86 p,- Cu caract.chir

ZIEDONIS I. Basme în culori: Pentru ci.primare.- Ch.: Lit.artistică, 1982.- 63 p.: ii.- Cu caract.chir.

ASEEV IM. Basm rusesc 110 viaţă cît vremea de mare.- Ch., 1971. P. 181-184.- Cu caract.chir.

BACILA A. Nesfîrşitul cîntec: [Versuri] //Constela ţie de inimi.- Ch., 1976.- P.198.- Cu caract.chir.

BACILA A. Pinul; Helendjicul fals; Unei fete; Nesfîrşitul cîntec: [Versuri] //Poeţi beloruşi.- Ch., 1975.- P.96- 99.- Cu

caract.chir.

BALTAKIS A. La Neamunus tîrzie-i toamna: [Versuri] //Nistru.- 1972.- nr.1.- P.63,- Cu caract.chir.;

BALTAKIS A. Studiu arhihectonic; Mireasma sufletului: [Versuri! //Tinerimea Moldovei.- 1968.- 9 oct.- Cu caract.chir.

BERNOTAS A. Mori de nisip: [Versuri] //Nistru.- 1972.- nr.1.- P.62.- Cu caract.chir.; Constelaţie de inimi.- Ch., 1976.-

P.343.- Cu caract.chir.; Poeţi lituanieni.- Ch., 1981.- P.19..- Cu caract.chir.

CAMMINGS E. Verde iubita s-a dus să se plimbe: [Versuri] //Floare-albastră! Floare albastră...- Ch., 1986.- P.29-30.- Cu

caract.chir.

CIARENŢ E. Unchiul Lenin //O viaţă cît vremea de mare.- Ch., 1971.- P.114.1 21 .-Cu caract.chir.

DEGUTYTE JA. Secară pe deal; Nourul negru; Ulciorul; "Delta rîului meu..."; Poezie geologică; Vis; "în cea mai lungă

noapte..."; "Vîntul vorbeşte cu nourul"; "Mă rog stelei şi ierbii"; Plecînd-pămîntului; August; "Pe urmele de cintă...";

Crochiu albastru; "Cînd amurgul..."; Vilnus; "Clopote răsunaţi": [Versuri] //Poeţi lituanieni.- Ch., 1981.- P.33-42.- Cu

caract.chir.

DICKINSON E. Eu am murit pentru frumos; Nu ştiu cît; Vară indiană; Mai cred şi-acum că-i viu...; "E o durere ce te-

apasă..."; "Sus pe creasta..."; "A ninsoare şi a ploaie..."; "Cînd muguram...": [Versuri] //Iubire şi speranţă.- Ch.,

1988.- P.56-58- Cu caract.chir.

DOROŞKO P. Am cunoscut cîndva eu biblice le gende: [Versuri] //Nistru.- 1979.- nr.9.- P.10.- Cu caract.chir.

DOROŞKO P. Uscată pîine pe drumul unei vieţi; Viza libertăţii: [Versuri] //Lumina inimii.- Ch., 1979.- P.74- 76..- Cu

caract.chir.

DRACI !. Cărunteţe fără de moarte; Balada dragos tei: [Versuri] //Din lirica ucraineană.- Ch., 1986.- P. 196-1 97.- Cu

caract.chir.

DRACI I. Cărunteţe fără de moarte; Balada dragostei; Cerul speranţelor mele: [Versuri] //Lumina inimii.- 1979.- P.248-

250.- Cu caract.chir.

DRACI I. Poarta verde: [Versuri] //Poeţi ucraineni.- Ch., 1972.- P.40-41,- Cu caract.chir.

EMIN G. Cîntec despre cocor; Cerul şi pămîntui; ...Dragostea mea; ...Mă-ncleaştă o durere, mă-năspreşte; Prietenului

poet; Poetului care pleacă la război; Scrisoarea; ...Şi simt...; .. Azi versul meu de mine vă vesteşte; ...Pornesc în

iarnă primii fulgi cuminţi; Eşti purtat pe braţe; ...Cel care-i gol pe pămîntui cel gol: [Versuri] //Emin G. Versuri.- Ch.,

1984.- P.40-42; 54-55; 61; 75-76; 86; 91-92; 95; 98-99; 101; 103.- Cu caract.chir. 648 EMIN G. Secolul douăzeci:

[Versuri] //Nistrul.- 1966.- nr.11.- P.33-36.- Cu caract.chir.; Stele peste munţi.- Ch., 1971.- P.70-73.- Cu

caract.chir.

EVTUSENKO E. Eterna legătură...: [Versuri] //Moldova Soc- 1971.- 3 iul.- Cu caract.chir.

EVTUSENKO E. Internaţionala: [Versuri] //Visul planetei.- Ch., 1968.- P.5.- Cu caract.chir.

FROST R. A fost ce-a fost odată; Pentru puţină vreme; Doi se uită la doi; La culesul merilor: [Versuri] //Moldova.- 1 968.-

nr. 1 1.- P.23.- Cu caract.chir.

HARAZIAN S. Casă părintească; "Şi nu mai văd florile...", Lumii dăruindu-ţi gîndul; Plouă-n Erevan: [Versuri] //Stele peste

munţi.- Ch.,1971.- Cu caract.chir.

HARAZIAN S. Lumii dăruindu-ţi gîndul: [Versuri] //Constelaţie de numi.- Ch., 1976.- P.469.- Cu caract.chir.

KAPUTIKIAN S. "Izvoraş..."; Pilaful: [Versuri] //Pomul cu prieteni.- Ch., 1983.- P.202.- Cu caract.chir.

KAVAFIS K. Vino: [Versuri] //Floare albastră! Floare albastră...- Ch., 1986.- P.61.- Cu caract.chir.

KEMPE M. Mama şi fiul ei: [Versuri] //Moldova Soc- 1970.- 15 febr.- Cu caract.chir.

KOLOMÎIEŢ V. Venus din Milo: [Versuri] //Poeţi ucraineni.- Ch., 1972.- P.62-65.- Cu caract.chir.

LIVADITIS T. Femeie: [Versuri] //Floare albastrăl Floare albastră...- Ch., 1986.- P.62-63.- Cu caract.chir.

LUCIUC V. O femeie udă florile; Cîntăreaţa Măria Cibotaru: [Versuril //Lumina inimii.- Ch., 1979.- P.212-213.-Cu caract.chir.

LUGOVSKOI V. în gheaţă-s încleştate rîuri...: [Versuri] //Moldova Soc- 1980.- 19 apr.- Cu caract.chir.

LUGOVSKOI V. Lenin: [Versuri] //O viaţă cît vremea de mare. Ch., 1971.- P.196-198.- Cu caract.chir.

MAIAKOVSKI V. Comsomolistă: [Versuri] //Nemu ritoare tinereţe, comsomolie.- Ch., 1978.- P.8-12.- Cu ca ract.chir.;

Cîntare Patriei.- M., 1972.- P.16.- Cu caract, chir.

MALDONIS A. Veteranul: [Versuri] //Poeţi lituanieni.- Ch., 1981.- P.71.- Cu caract.chir.

MARTINAITIS M. "La modele toamnei revin..."; "Viaţa mea scurtă..."; "Pînă la altă primăvară"; "Pe braţele trudei"; Zile

fug şi ploaia..."; Cucutis doreşte să-şi vadă baştină; Popas de noapte la jemaiteanul Cucutis; O iarbă în urechea lui

Cucutis; Ultima zi a lui Cucutis; Cucutis la propria înmormîntare; Cucutis se uită la stuardesă; Deşteptare în cîmpul cu

secară; "înviază-mă tu"; Tăceri şi galben: [Versuri] //Poeţi lituanieni. Ch., 1981.-P.72-82.-Cu caract.chir.

MARTINIS N. Pînă la primăvară: [Versuri] //Arborele frăţiei-Drevo bratstva.- Ch., 1984.- P.257.- Text paralel în lb.ro.cu

caract.chir.şi în Ib ru.

MARTINOV L. "Omul pe care l-au distrus...": [Versuri] //Moldova Soc- 1966.- 5 febr.- Cu caract.chir.

MARCINKEVICIUS J. Mereu ceva se întîmplă; Unitatea ierbii şi a petrei; început de epopee; în zori; Mori de vînt; Vară; Rîul

care moare; "E răcoare-n codrul des; "Mai voi să mă bucur..."; Poezie; Mărturisire; Fratele; Cine-I aude pe taciturn;

Veghe; "Soarele meu s-apleacă..."; Ospăţul lui Platon; Teiul; Copilul, care aleargă mereu: [Versuri] //Poeţi lituanieni.-

Ch., 1981.- P.83-96.- Cu caract.chir.

MARCINKEVICIUS J. Mi-i peptul plin.de plînset de cocor: [Versuril //Meridiane-83.- Ch., 1983.- P.85.- Cu caract.chir.

MIEZELAITIS E. Femeie; Alfabetul pomului înrădă cinat: [Versuri] . Poeţi lituanieni.- Ch., 1981.- P. 119-122.- Cu

caract.chir.

MIEZELAITIS E. Femeie: [Versuri] //Nistru.- 1968.- nr.9.- P.67-68.- Cu caract.chir.

MIEZELAITIS E. Inima; Gîndurile: [Versuri] //Chişinău. Gaz.de seară.- 1968.- 12 oct.- Cu caract.chir.

MIEZELAITIS E. Inima; Părul; Femeie; Frescă italia nă; Sculpturile lui Rodin: [Versuri] //Miezelaitis E. Poezie.- Ch., 1968.-

P.15-17; 22; 26-29; 105-107; 108-112.- Cu caract.chir.

MIEZELAITIS E. Părul: [Versuri] //Moldova Soc-1968.- 10 oct.-Cu caract.chir.

PAGINI din poezia greacă //Cultura.- 1971.- 27 noiembr.- P.7.- Cu caract.chir.

PALAMAS K. Pe unde ai păşit...: [Versuri] //Floare lbastră! Floare albastră...- Ch., 1986.- P.60.- Cu caract.chir.

PALCINSKAITE V. Adîncime: [Versuri] //Cultura.- 968.- 5 oct.- P.9.- Cu caract.chir.

PALCINSKAITE V. Din rîurile taie: [Versuri] /Moldova.- 1968.-nr.10.- R.23.- Cu caract.chir.

PALCINSKAITE V. în loc de natură moartă; Prin mers de ceasornice: [Versuri] //Nistru.- 1968.- nr.9.- P.69- 70.- Cu

caract.chir.

PALCINSKAITE V. Zi de zi: [Versuri] //Nistru.- 1972.- nr.1.- P.61.-Cu caract.chir.; Constelaţie de inimi.- Ch., 1976.- P.358.-

Cu caract.chir.

PARNIS A. Marea Egee: [Versuri] // Cultura.- 1971.- 27 noiembr.- P.7.- Cu caract.chir.

PARVE R. Pîinea: [Versuri] //Cîntare Patriei.- Ch., 1972.- P.92.- Cu caract.chir.; Constelaţie de inimi.- Ch., 1976.- P.511-

512.- Cu caract.chir.

PRIHODKO P. Cîntă Măria Bieşu: [Versuri] //Chişinău. Gaz. de seară.- 1984.- 20 aug.- Cu caract.chir.; Constelaţie de

inimi.- Ch., 1976.- P.199.- Cu caract.chir.

PRIHODKO P. Meridianul Kursk; Cîntă Maria Bieşu: [Versuri] //Poeţi bieloruşi.- Ch., 1975.- P.96-101.- Cu caract.chir.

PUŞKIN A.S. Cînd anii tinereţii tale...; Zadarnic draga mea, gîndeam să tăinuiesc...; Ce-i lupta ştiu...: [Versuri] //Orizontul.-

1985.- nr.6.- P.32-33.- Cu caract.chir.

PUŞKIN A.S. Eu te-am iubit...: [Versuri] //Orizon tul.- 1984.- nr.2 P.81.- Cu caract.chir.

PUŞKIN A.S. Eu te-am iubit, iubirea-mi mai aprinde; Cu drag mi-aduc aminte clipa; Zadarnic, draga mea, gîndeam să

tăinuiesc; Ce-i lupta ştiu, rîvnesc asupra-mi spada; Nu-mi pare rău, ani tineri, că v-aţi dus; Către C***:

IVersuri] //Lit.şi Arta.- 1984.- 7 iunie.- Cu caract.chir.

REIMERIS V. Origine: [Versuri] // Meridiane-83.- Ch., 1983.- P.86.- Cu caract.chir.

ROJDESTVENSKI R. Scrisoare către veacul XXX //Cîntare Patriei.- Ch., 1972.- P.212.- Cu caract.chir.; O viaţă cît vremea

de mare.- Ch., 1971.- P.288-291 .-Cu caract.chir.

RUDENKO M. ...Prin mine curg stele; ...Deşi părul e alb pe la tîmple: [Versuri] //Poeţi ucraineni.- Ch., 1972.- P.139-140.-

Cu caract.chir.

RUDOKAS V. Albe lebede zburau: [Versuri] //Nistru.- 1972.- nr.1.- P.62-63; Constelaţie de inimi.- Ch., 1976.- P.359.- Cu

caract.chir.; Chişinău. Gaz.de seară.- 1984.- 29 iunie.- Cu caract.chir.

SANDBURG K. Rondelul lunii: [Versuri] //Floare lbastră! Floare albastră...- Ch., 1986.- P.27.- Cu caract.chir.

CARMEN Izvorul armean; Fata cu plete lungi; jurămînt; Mama; Gazelă despre marea captivă; Pădurea adormită:

[Versuri] //Stele peste munţi.- Ch., 1971.- Cu caract.chir.

SARMEN Pădurea adormită //Constelaţie de inimi.- Ch., 1976.- P.449.- Cu caract,chir.

SEFERIS G. Olena: [Versuri] //Cultura.- 1971.- 27 noiembr.- P.7.- Cu caract.chir.

SKUCAITE R. Acasă: [Versuri] //Nistru.- 1972.- nr.1.- P.61.- Cu caract.chir.; Constelaţie de inimi.- Ch., 1976.- P.360.- Cu

caract.chir.

SUDRABKALNIS IA. Apă cu frunze de mesteacăn :|Versuri] //Chişinău. Gaz. de seară.- 1966.- 26 oct.- Cu caract.chir.

SUDRABKALNIS IA. Apă cu frunze de mesteacăn; Pro domo sua: [Versuri] //Poeme nordice.- Ch., 1968.- P.104-109.-

Cu caract.chir.

SUDRABKALNIS IA. Pro domo sua: [Versuri] //Nistrul.- 1966. nr.10.- P.92-93.- Cu caract.chir.

SIMKUS V. Anticariat; Balet: [Versuri] //Cultura.- 1968.- 12 oct.- P.9.- Cu caract.chir.

SIMKUS V. Idila verii; Probe de prisos; Despre obiceiurile peştilor şi-ale pescarilor; Cum să-l deosebeşti pe înger de drac;

Ţipătul sufletului; Albinile fugare; Stupii dulci: [Versuri] //Poeţi lituanieni.- Ch., 1981.- P.158-165.- Cu caract.chir.

SIMKUS V. Stupi: [Versuri] //Nistru.- 1972.- nr.1.- P.61.- Cu caract.chir.

TUVIM J. Noi cu toate greşelile noastre: [Versuri] //Moldova.- 1967.- nr.10.-"P.1 5.- Cu caract.chir.

URUM0V V. Moscheia albastră; Poftiţi În ospeţie; Plovdiv: [Versuril //Bucuria primului pas.- Ch., 1977.- P.41- 42.- Cu

caract.chir.

VACIETIS 0. Un cîntec despre ridicarea greutăţilor; Un căntec despre un medic; Un căntec înţelept despre un elefant

albastru- Cîntec de seară al şoricelului îndrăzneţ //Pomul cu prieteni.- Ch., 1983.- P. 162-164.- Cu caract.chir.

VAICIUNAITE JU. Noaptea stradelei: [Versuri] //Meridiane-83.- Ch., 1983.- P.87.- Cu caract.chir.

VAICIUNAITE JU. Scrisoare: [Versuri] //Nistru.-. 1972.- nr.1.- P.62.- Cu caract.chir.

VRETTAKOS N. Cuvînt de adio către soarele grecesc: [Versuri! //Cultura.- 1971.- 27 noiembr.- P.7.- Cu caract.chir.

WHITMAN W. Cîntec despre mine însumi: [Fragm.din poem] //Cultura.- 1967.- 11 noiembr.- P.10.- Cu caract. chir.;

Meridiane.- Ch., 1968.- P. 103-11 8.- Cu caract.chir.

WHITMAN W. Cîntec despre mine însumi; Copiii lui Adam: [Versuri] //Moldova.- 1967.- nr.3.- P.20.- Cu caract.chir.

WHITMAN W. Cîntecul bucuriilor: [Poem] //Nistru.- 1969.- nr.5.- P.94-99.- Cu caract.chir.

WHITMAN W. Cronicari ai secolelor viitoare: [Versuri] //Glasul Nat unii.- 1992.- 20 mart.- Cu caract.chir.

WHITMAN W. Cronicari ai secolelor viitoare; Moartea prezidentului Lincoln; Necunoscutului: [Versuri] //Cultura.- 1969.- 31

mai.- P.12.- Cu caract.chir.

WHITMAN W. Odată, pe cînd treceam; Frumoasele femei: [Versuril /Floare albastră! Floare albastră...- Ch.,1987.- P.25.-

Cu caract.chir.

top

Recenzii la traduceri de Ion Vatamanu

POEZIA NEGRILOR AMERICANI /Antologare şi trad. de I.Vatamanu.- Ch.: Cartea Mold., 1973.- 123 p.- Cu caract.chir.

Rec: Damian L. Ion Vatamanu în mijlocul negrilor //Tinerimea Moldovei.- 1973.- 23 dec- Cu caract.chir.; Damian L. îngînduratele porţi.- Ch., 1975.- P. 120-122.- Cu caract.chir.; Tozlovanu V. Noutăţi editoriale //Femeia Moldovei.- 1974.- nr.2.- P.17.- Cu caract.chir.

POEZIL AMERICANĂ /Antologare, pref. şi trad.de I.Vatamanu; Pre,:.graf. de I.CÎrmu.- Ch.: Lit.artistică., 1977.- 240 p.-Cu caract.chir.

Rec: Butnaru L. Intre fire de iarbă şi zgîrîie-nori //Nistru.- 1978.- nr.1.- P.150-152.- Cu caract.chir.; Butnaru L. Umbra ca martor.- Ch., 1990.- P.217-221.; Domna I. Poezia stării şi a luptei //Lit.şi Arta.- 7978.- 19 ian.- Cu caract.chir.

RAINIS JA. ADIE, VÎNT!: Cîntec popular în cinci acte: [Piesă] /Trad.de [.Vatamanu; Pref.de C.Skujenieks; Prez.graf de I.Şcipanova .- Ch.: Cartea Mold., 1975.- 186 p.- Cu caract.chir.

Rec: Butnaru L. Janis Rainis. "Adie, vînt" //Tinerimea Moldovei.- 1975.- 14 iunie.- P.4.- Cu caract.chir.;Butnaru L. Umbra ca martor.- Ch., 1990.- P.222-224.; Butnaru L. Meridianele prieteniei //Tinerimea Moldovei.-1975.- 14 iunie. Cu caract.chir.

UMBRA LUI HOMER: [Culeg.de versuri ale poeţilor greci progresiştii /Trad de I.Vatamanu.- Ch.: Cartea Mold., 1972.- 66 p.- Cu caract.chir.

Rec: Ba/muş P. Mărturii/e lui Jannis Ritsos //Lit.şi Arta.- 1977.- 28 apr.- Cu caract.chir.

ZIEDONIS I. BASME ÎN CULORI /Pentru ci.primare /Trad.din Ib ru. de E. şi I. Vatamanu.- Ch.: Lit.artistică, 1982.- 61 p.:il. Cu caract.chir.

Rec: Gheorghiţă I, Imagini, care îţi reproduc interiorul //învăţ.publ.- 1983.- 12 mart.- Cu caract.chir.

top

Ion Vatamanu - Recenzent

BEŞLEAGĂ V.V. Acasă: Roman /Prez.graf.de V.Bulba.- Ch.: Cartea Mold., 1975.- 335 p.- Cu caract.chir.

Rec: Vatamanu I. Am fost acasă //Lit.şi Arta.-1978.- 6 apr.- Cu caract.chir.

BOŢU P. Ornic: [Versuri].- Ch.: Lit.artistică, 1978.- 191 p.- Cu caract.chir.

Rec.: Va tamanu I. Poezie despre poezie //învăţ.publ.- 1979.- 10 febr.- Cu caract, chir.; Vatamanu I. A vedea cu inima Ch., 1984.- P. 166-169.- Cu caract.chir.

CARTEA VIEŢII TALE: [Povestiri, versuri].- Ch.: Lit.artistică, 1983.- 367 p.- Cu caract.chir.

Rec: Vatamanu I. [Recenzie] //Vatamanu. I. A vedea cu inima.- Ch., 1984.- P. 174-177.- Cu caract.chir.

CIMPOI M. Narcis şi Hyperion: Eseu despre poetica lui Eminescu.- Ch.: Lit.artistică, 1979.- 272 p.- Cu
caract.chir.

Rec.: Va tamanu I. "Pe mine mie redă-mă... " //Tinerimea Moldovei.- 1979.- 23 dec- Cu caract.chir.

CONSTELAŢIA DE INIMI.- Ch., 1976.- Cu caract.chir.

Rec: Vatamanu /. Tribuna cuvîntului poetic //Tinerimea Moldovei.- 1976.- 19 sept.- Cu caract.chir.

top

Ion Vatamanu - alcatuitor, redactor, critic literar

COLAC T.V. Hronic de familie: Formaţiile artistice familiale /Pref.de I.Vatamanu.- Ch.: Lit.artistică, 1987.- 87 p.- Cu caract.chir.

CUCUL. Poveşti noroclnice /Red. I.Vatamanu.- Ch.: [s.l.] 1968.- Cu caract.chir.

HÎNCU A. Soarele şi luna: Balade /Selecţie, postf. şi coment.de A.HÎncu; Pict. F.Hămuraru; Coleg.de red. : G.Meniuc, G.Botezatu, E.Junghietu; Cuv.întrod. de l.Vatamanu.- Ch.: Lit.artistică, 1981.- 135 p.-Cu caract.chir.

POEŢII LITUANIENI: [Versuri] /Select., pref.şi note de I.Vatamanu; Prez.graf.de V.A.Ciupin.- Ch.: Lit.artistică, 1981.- 191 p.- Cu caract.chir.

PUŞKIN A.S. Opere alese: (în 3 voi.] /Trad.din lb.ru.; Alcăt.: l.Vatamanu, P.Darie; Coleg.de red.; A.Busuioc ş.a.; Cuv.întrod. De A.Lupan; Postf. şi note de M.Cimpoi; Prez.graf. de M Gherasimov.- Ch.: Lit.artistică, 1987.- Cu caract.chir.

în limba rusă

LÂLIKOV U.S.: (1909-1976): [Sov.himik-analitik] / I.Vatamanu, U.Sister, L.Kopanskaâ.- Ch.: Ştiinţa, 1980.- 132 s.:il.-în lb.ru.

top

Ion CIOCANU

Ion Vatamanu

A venit la Chişinău din Ţara Fagilor şi a plecat la Domnul împovărat de dureri şi poezie (1 mai 1937, comuna Costiceni, judeţul Hotin,- 9 august 1993, Chişinău). Poet şi eseist deopotrivă de talentat în ambele domenii. Cărţi de poezie: Primii fulgi (1962), Ora păsării (1974), De ziua frunzei (1977), Iubire de tine (1981), Măslinul oglindit (1983), Dimineaţa mărului (1986), Nimic nu-i zero (1987), Atît de mult al pămîntuiul (1990) ş.a. Două cărţi rezistente de eseuri: Viaţa cuvîntu/ui (1980) şi A vedea cu inima (1984).

S-a manifestat ca luptător fervent pentru eliberarea naţională a românilor din Republica Moldova şi din Bucovina, în 1987 şi mai încoace scriind unele poezii preponderent retorice, de o largă audienţă: Ce vor scriitorii?. Unire, moldoveni. Celor ce pun graiul la vot. Un popor de felul nostru, Matern la Bucovina etc.

Cartea sa De pe două margini de război a fost oprită de cenzura comunistă, ca să vadă lumina tiparului peste un an, în 1983, cu titlul Măslinul oglindit, "sprijinită" de o prefaţă semnată de Pavel Boţu.

Ion Vatamanu a fost un reformator îndrăzneţ, al poeziei româneşti din stînga Prutului, riscînd în 1962 să dea o carte de versuri libere, albe, deosebite de cele cultivate la noi în epocă. Apoi a tradus din Walt Whitman, din Imant Ziedonis, asimilînd creator un vers cu care nu prea eram obişnuiţi. Apoi şi-a ales drept metaforă şi simbol frunza, explorînd acest motiv într-o carte întreagă - De ziua frunzei - şi punîndu-ne din nou la încercare gusturile şi priceperile. Apoi se întorcea în Ţara Fagilor, de unde ne aducea multe şi surprinzătoare. Secunde cu munţi. Pînă ori noi ne-am obişnuit cu el, ori el s-a aclimatizat la gusturile şi priceperile noastre, dar l-am simţit atît de mult al pămîntului (e tittul volumului său din 1990) şi atît de mult al nostru.

în epocă Ion Vatamanu se confundă cu o seamă de poezii care-l exprimau pe de-a-ntregul, ca nişte sinonime. Mai pomenim luările sale de atitudine din anii de avînt al mişcării de eliberare naţională a românilor est-pruteni, materializate în Ce vor scriitorii?. Unire, moldoveni etc.

Acesta a fost Ion Vatamanu: direct, militant, polemic, neînfricat. începutul formării sale fusese pus încă în 1944, cînd copilul de nici 7 ani a văzut cum se bate un stîlp de hotar între fraţii de pe două maluri de Prut. Mai tîrziu poezia Stîlpul din poartă avea să-i creeze probleme la editură, de fapt - la cenzura comunistă, care nu vroia să se numească aşa. Dar luaţi volumul Iubire de tine şi pătrundeţi-i sensurile. "Locul pe care stau - rîde,/ Gardul are sîrmă şi poartă./ încearcă stîlpul şi-l gîdilă,/ Numai el n-a rîs niciodată...". Nici stînca din preajmă nu rîsese, ne spune poetul într-o strofă. "Nu-i locul de vină că rîde,/ Astfel şi-aminteşte de plîns./ încearcă şi stînca şi-o gîdilă./ Ca de mult n-a mai rîs".

A rîs sau nu pînă la urmă stînca, nu se ştie. Poate n-a ştiut nici poetul. El a ştiut însă altceva, un adevăr exprimat în strofa de încheiere a poeziei: "Paragina-n lanuri adîncă/ Rîde şi ea retezată,/ Numai stîlpul acesta încă,/ Numai el n-a rîs niciodată". Care rîs? Ce fel de rîs? Şi cît de clar putea să se exprime poetul în 1981 despre fărădelegile "eliberatorilor"?

De fapt, în aceeaşi carte - Iubire de tine - veţi găsi poezia Simplu."Ca floarea soarelui, simplu,/ Fii ochiul ce vede,/ Căci o ţară mai verde/ Şi-o oră mai verde/ Tu n-ai". Acesta ni-i plaiul. "Ce de-a verde, ce de-a verde, ce de-a verde pe la noi!" scrisese mai înainte Grigore Vieru.

Dar continuaţi lectura poeziei Simplu. "Reazemul tău de ţărînă -/ Ca dimineaţa pe plai,/ Căci o mai scumpă lumină,/ A doua lumină,/ Tu n-ai".

Un alt meleag natal n-avem. Acesta e al nostru. "Aici eu am să-mi scutur spicul", îl preamărise, la întoarcere din Extremul Orient, Nicolai Costenco. "Ca grtul în spice, simplu,/ Fii rodul întreg, dăruirea,/ Căci tu n-ai altă iubire,/ Dar care altă iubire/ Să ai?".

Pămîntul acesta e unica noastră iubire. Nici azi nu au conştientizat-o toţi.

Ion Vatamanu punea poezia Simplu în fruntea volumului său din 1981, de pe cînd se obişnuia să fie glorificată mai mult Patria Sovietică nemărginită decît aşa-numita patrie mică. Dragostea pentru plaiul natal a fost unul dintre motivele permanente ale creaţiei lui Ion Vatamanu. Ar fi suficient să numim aici poezia Cînd spunem azi Moldova noastră (din placheta Ora păsării): "Cînd spunem azi Moldova noastră,/ Alnostru e pămîntul.../ L-am scos din soare şi din ploaie,/ L-am pus pe aşternuturi moi,/ Şi moale aşternut ne este...".

Pînă aici totul se pare simplu, dar Ion Vatamanu îşi propune dezvăluirea ideii de permanenţă a Moldovei sau, mai exact, a sentimentului Moldova, acesta fiind prezent în toate şi în tot: "Şi vîntul tot al nostru este.../ Să-nmormîntezi un vînt,/ Cine-a încercat?/ Doar noi am încercat.../ Al nostru este vîntul...".

Tot ce se atinge de Moldova este al nostru: "A noastră e şi ploaia,/ Căci, încercaţi de sete,/ O aşteptam mereu./ A noastră e şi ploaia", "Dar tot a noastră-l luna./ Cine a văzut-o mai clar ca noi? Ca o aburită pîine,/ Ştiind că toţi mănînc' din ea,/ Ştiam - şi nouă ne rămîne -,/ A nostră e şi luna...".

întreaga poezie este o înlănţuire de idei fanteziste, gratuite în planul din faţă, dar purtătoare de sens, adeveritoare gîndului şi atitudinii autorului faţă de politica regimului comunist de a face "popor sovietic" cu o patrie "de necuprins", cu o limbă "de împrumut" etc. Verbul lui Ion Vatamanu este şi aici energic, impetuos, autorul parcă s-ar teme că cineva i ar putea închide gura şi n-o să poată spune tot ce-l doare de pe la 1812 încoace. în realizarea ideii se slujeşte de anafore şi eprrore, în unele strofe reluînd - cu mare efect stilistic - versurile iniţiale, în altele reluînd versul de început al poeziei. De exemplu: "Şi pasărea-i a noastră./ C-am învăţat-o cum să zboare,/ Să-ntindă-aripa peste mare,/ Sa cînte-n simplu ciripit/ De nou născut,/ De nou murit.../ A noastră e şi pasărea...".

Poetul promova ideea naţională într-o formă oarecum bizară, apela - altfel zis - la un "limbaj esopic", oferea cititorului doar unele închipuiri, la prima vedere incredibile, care însă urmau să fie nu numai crezute, dar şi trăite profund şi conştientizate temeinic de către destinatarul lor: "Şi dorul e al nostru.../ în graiul nostru-acest cuvînt/ Cu rumeneală de pămînt/ Şi fără să-l şopteşti/ Vorbeşte.../ Şi dorul e al nostru...".

O poezie profund vatamaniană este cea întitulată Ideal. De altfel, e una dintre cele mai cunoscute, chiar cîntată în manieră folc: "Tu - o frunză,/ Eu - o frunză./ Două frunze/ împreună,/ Cînd s-adună,/ Ştii ce fac?/ Un copac./ Ţie ţi-i drag,/ Mie mi-i drag..,".

Autorul mizează în exclusivitate pe sensul figurat al cuvintelor-cheie, se poate spune că nu numai frunza este un simbol (ca în cartea De ziua frunzei), dar şi copacul şi bulgărul, de vreme ce şi aceştia semnifică mult "cînd s-adună/ împreună", iar bulgărul apare chiar însufleţit ("Tu un bulgăr,/ Eu - un bulgăr...").

Ion Vatamanu recurge la gradaţia artistică, la compoziţia inelară, la interogaţia retorică, la care însă dă răspuns, parcă intuind răspunsul interlocutorului imaginar pe care astfel îl implică şi mai temeinic în dialog.

Explorator îndrăzneţ şi original al valorilor noastre eterne, Ion Vatamanu n-a putut să nu scrie despre limba strămoşească, în maniera baladescă atît de familiară lui, după cum ne convingem la lectura poeziei Grai matern (din cartea Atît de mult al pămîntului): "Dulce-i mierea, eă-i culeasă/ De albine muncitoare,/ Da- mai dulce-i graiul nostru/ Printre graiuri şi popoare...".

Revenirea scrisului nostru la alfabetul latin, specific limbii române încă din faşă, de pe vremea Imperiului roman, din care descindem, a fost consemnată de Ion Vatamanu poetic şi memorabil: "Că-i al nostru de departe/ Pînă azi, pe acelaşi plai,/ Să-l vorbim cu-o nouă carte,/ Scrisă tot cu-acelaşi grai".

Poetul are conştiinţa adevărului că limba înseamnă, de fapt, poporul. Că dacă dispare limba, dispare şi poporul care a vorbit-o: "Daca n lacrimi noi l-am tace,/ Ar lipsi în lumea mare/ Cel mai scump cuvînt de Pace/ Şi-un popor printre popoare".

Totuşi, în epocă Ion Vatamanu a fost cunoscut ca autor al unei alte poezii deosebit de inspirate despre limbă, poezie cu "problemă", de vreme ce ea nu se reduce la glorificarea graiului strămoşesc. Poezia se numea Cuvintele limbii moldoveneşti (în cartej "Limba în care sîntem", Chişinău, Ed. "Litera", 1993, a apărut cu titlul Cuvintele) şi conţinea, ca şi Graiul matern şi majoritatea poeziilor la temă din acea perioadă, glorificarea tezaurului nostru lingvistic. Cuvintele limbii acum numite corect: române, zicea Ion Vatamanu, sînt "demne şi stăpîne,/ Şi-s poruncite-aşa de mama,/ Şi sună cînd le baţi arama,/ Şi-s toate demne şi stăpîne".

Am subliniat versurile al treilea şi al patrulea ale chiar primei strofe nu numai pentru conţinutul lor ideatic important, dar şi pentru originalitatea comunicării poetice vata-maniene. Ca şi în alte poezii, scriitorul dovedeşte o fermitate a "spunerii" care confirmă - pe viu - siguritatea atitudinii: "Şi au atît cît are-o limbă/ A-şi spune dorul şi destinul,/ Şi-mbarbătează ca st vinul,/ Şi au atît cît are-o limbă...".

La un moment dat poetul se adresează unui interlocutor imaginar: tu "cuiâţă" cuvintele şi, drepte, "le spune azi, le spune mîine/ Cu inima ce bate-n tine,/ Cu zări mai noi şi mai senine,/ Le spune azi, le spune mîine...".

Această adresare către un interlocutor ia trebuit autorului pentru diversificarea procedeelor de creaţie. în nemijlocită continuare Ion Vatamanu formulează şi două întrebări grave, faţă de acelaşi interlocutor concret: "...Căci eu de-acolo, din vecie/ Cu neodihnă-am să te-ntreb:/ - Ce face el, frumosul verb?/ Ce face el, străbun cuvîntul,/ Şi cum e viaţa şi pămîntul?"

Interogaţiile sînt retorice. Răspunsurile nu pot fi date decît de noi, cititorii, prin acţiunile noastre de păstrare şi cultivare a limbii strămoşeşti. în distihul de încheiere poetul reia un vers din strofa precedentă, pe care îl completează cu o afirmaţie răspicată, adeverind - şi ea - fermitatea lui în problema limbii noastre: "Căci eu de-acolo, din vecie,/ Mai am a spune şi a scrie".

Poezia Cuvintele denotă metaforismul de calitate al întregii creaţii vatamaniene (ele "sună cînd le baţi arama", "îmbărbătează ca şi vinul"), dovedeşte predilecţia autorului pentru anaforă şi epiforă, exprimă o atitudine militantă în problema limbii.

Militantă, deoarece în primul rînd scriitorul însuşi are nevoie de o exprimare corectă, frumoasă şi plastică, pentru a-şi realiza proiectele de creaţie. Or, Ion Vatamanu a avut o intuiţie sigură, fină şi profundă a limbii (la facultate a studiat chimia, la Academie a condus un laborator de chimie}, intuiţie care i-a ajutat să creeze opere antologice. Cum e, de exemplu, şi poezia Tată bătrîn şi mamă bătrînă. Imaginea părinţilor este originală şi memorabilă: "Tată bătrîn/ Şi mamă bătrînă -/ Doi pomi revărsaţi/ De-o culeasă lumină". Dar îmbătrînirea părinţilor este numai una dintre sursele durerii scriitorului "c-un piept zdruncinat,/ C-o inimă slabă". Poetul e un suflet zbuciumat: "Se luptă,viaţa în mine/ Cu moartea din mine -/ în aceeaşi cîntare/ Mi-i rîu şi mi-i bine". Nenumărate dureri îndreptăţesc pe deplin refrenul întregii poezii: "Trupul meu preface/ Durerea-n frumuseţi...".

O idee a acestei opere se conţine în strofa penultimă: "O, lume, auzi/ Cum mă zdruncină~n piept?/ Durerea pe om/ îl face poet". Aşa se face că Tată bătrîn şi mamă bătrînă este şi o confesiune de creaţie a autorului.

A autorului pe care-l preocupau şi problemele etice ale oamenilor, ca-n poezia Nu la lume, ci la tine. Debutînd cu o interogaţie menita să ne facă atenţi - "Ce-ar putea să-ţi pară greu?" -, poezia e o dezbatere pe teme de morală. Autorul vorbeşte metaforic despre ceea ce "nu-i greu". De exemplu, "că nu-i greu să laşi o urmă/ Ce te-ntunecă pe urmă". Tocmai pe fundalul - psihologic şi social - creat de dezvăluirea lirică a ceea ce "nu-i greu" capătă pondere afirmarea - răspicată, dar lirică şi ea - a ceea ce "e greu": "Greu e altceva, si-i greu/ Mult să dărui ce-i al tău,/ Şi să ştii că lumea vine/ Nu la lume, ci la tine".

"La tine" presupune o adresare a poetului către imaginar. Forma aceasta - dialogată - a poeziei are menirea de a ne face atenţi la spusele autorului şi chiar de a ne angaja în percepţia activă a mesajului ei etc: să fim deschişi către oameni.

Fire profund poetică. Ion Vatamanu a fost poet şi în eseistica sa, şi în proza din ciclul A doua lumină din cartea "Nimic nu-i zero". Un prim şi concludent exemplu: instantaneul Mama. Chiar începutul lui este o poezie fără versuri, dar cu un ritm al sau, interior, şi cu multă metaforă: "Femeia aceasta, care trece prin umbre, această mamă fără copii poartă-n piept patru morminte. Patru clopote negre bat sub patru aripi ale durerii...".

întreg discursul autoricesc este la fel de metaforic, de poetic: "Patru vînturi îi leagănă umbra, patru flăcări se-nalţă din inima acestei femei solitare, care caută prin cimitirele lumii patru ani de naştere şi-un singur an al morţii: cel de-al doilea război mondial...".

Impresionante sînt dialogurile - imaginare - ale mamei îndurerate cu cei trei fii şi cu soţul său, tuspatru căzuţi în război.

Ca în poeziile propriu-zise, textul este de-o originalitate stilistică sclipitoare. Monologul mamei, trăit adînc, este o autentică poezie in întreaga operă, care şi ea este - repetăm -poezie: "Dacă-i nevoie să zacă cineva-n pămînt, din neamul nostru să zacă, mă ia pe mine, bărbate, mă pune-n pămînt să zac trei morţi la rînd, pentru toţi ei, feciorii mei...".

Ca în poeziile propriu-zise, autorul recurge la anaforă şi la epifora, repetînd, de exemplu, acel "un singur an al morţii: cel de-al doilea război mondial...".

"Cel de-al doilea război mondial!" ne prevenea Ion Vatamanu încă în 1987. Prin imaginea vie a mamei însigurate, prin fiecare cuvînt al instantaneului Mama scriitorul înfierează

războiul. Nu "Marele război pentru apărarea Patriei", cum îl botezase propaganda stalinist-comunistă, ci războiul al doilea mondial, de care sînt vinovaţi şi Stalin, şi Hitler. Şi în intuirea acestui adevăr Ion Vatamanu s-a dovedit un mare, un autentic poet.

Din volumul în curs de apariţie "Eseuri despre creaţia scriitorilor prevăzuţi pentru studuere în şcoli si licee. "

top

Viata si activitatea

ION Vatamanu: [1.5.1937-9.8.1993] //Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor.- Ch., 1994.- P.297-301.

VATAMANU Ion lonovici: {n.1.5.1937, s.Costiceni, r-nul Novoseliţa, reg.Cernăuţi) //Lit.şi Arta Moldovei: Encicl.- Ch., 1985.- Vol.1.- P.127.- Cu caract.chir.

VATAMANU I.I.: [1.05.1937, satul Costiceni, r-nul Noua Suliţa, reg.Cernăuţi, RSSM-scriitor sov.mold., când.în şt.chimicei //ESM.- 1977.- Voi.7.- P.475.- Cu caract.chir.

VATAMANU Ion lonovici: (n.1937}, scriitor sov.mold. //Dicţionar enciclopedic moldovenesc- Ch., 1989,- P.102.- Cu caract.chir.

ION Vatamanu: [1.05.1937-9.08.1993: Necrolog] //Moldova Suverană.- 1993.- 12 aug.

ION Vatamanu: [Scriitor, savant, parlamentar (1937-1993): [Necrolog] //Lit.şi Arta.- 1993.- 12 aug.; Moldova Suverană.- 1993.- 12 aug.- Semnat de: M.Snegur, P.Lucinschi, A.Sangheli ş.a.

NECROLOG //Moldova Suverană.- 1993.- 12 aug.; Lit.şi Arta.- 1993.- 12 aug.

VATAMANU ION: [Necrolog] //Columna.- 1993.- nr.4-6.; Columna.- 1993.- nr.4-6.- în lb.ru.

DECORĂRI...[Vatamanu Ion cu diploma de Onoare a Prezidiumului Sovietului Suprem al R.S.S.M.] //Moldova Soc- 1987.- 2 mai.- Cu caract.chir.

CU PRIVIRE la conferirea titlului onorific "Maestru al literaturii" dnei Lidia Istrati şi dlui Ion Vatamanu : Decretul Preşedintelui RM din 18 noiembr.1992 //Moldova Suverană.- 1992.- 21 noiembr.

ACEST prezent fără Ion Vatamanu //Curierul de seară.- 1993.- 11 aug.

ACUM un an ne-a părăsit Ion Vatamanu //Ţara.-1994.- 9 aug.- P 8.

ADIO, pică frunza...//Glasul Naţiunii.- 1993.-Aug.(nr.32).- P.1.

Cuprins: Cel mai cumpătat om din Parlament /I.Proca; Copacul poeziei tale. Ioane, e viguros şi gingaş/ S. Ghimpu.

ANIŢOAIEI M. Scîrbit de ipocrizie //Iconar.- 1995.-an.l.- Sept.-Dec. nr.4/.- P.2.

BATCU I. Atît de mult al cuvîntului: [In memoriam] //Lit.şi Arta.- 1995.- 10 aug.

BATÎR D., GROMOV A. Cu Ion Vatamanu despre chimie şi poezie //Moldova.- 1969.- P.12-13.- Cu caract.chir.

BATÎR D. Destin de fulger //Lit.şi Arta.- 1996.-29 febr.

Interviu cu D.Batir, dr.habilitat în ştiinţe chimice despre poetul I.Vatamanu. Consemnare: E.Curecheru-Vatamanu.

BATÎR D. înnobilînd orizonturile cunoaşterii //Lit.şi Arta.- 1993.- 19 aug.

BATÎR D. "Un simbol al demnităţii" //Florile dalbe.-1995.- 5 mai.

BELICOV S. Durere şi credinţă //Curierul de seară.-1993.- 29 sept.

BELICOV S. O lacrimă pioasă: [In memoriam poetului I.Vatamanu] //Moldova Suverană.- 1994.- 30 apr.

BEŞLEAGĂ V. Te-ai strămutat în amintire //Lit.şi Arta.- 1993.- 19 aug.

BOTEZATU E. "Că mai este nevoie de inimă, de pasăre şi de poet...": [Note despre poemul "Privighetoarea cîntă plumb" de I.Vatamanu] //Lit.şi Arta.- 1981.- 10 sept.-Cu caract.chir.

BOŢU P. Ochiul ager al cugetului: [Despre eseurile lui I.Vatamanu] //Vatamanu I. Viaţa cuvîntului.- Ch., 1980.-P.5-6.- Cu caract.chir.

BOŢU P. Răboj în timp: [Pref.] //Vatamanu I. Măslinul oglindit. Ch., 1 983.-P.3-6.-Cu caract.chir.

BULAT E. Atît de mult al pămîntului...: In memoriam poetului I.Vatamanu // Cetatea dăinuirii.- Ed.jubiliară.-1995.- Sept./nr.9/.- P.23.; Lit.şi Arta.- 1996.- 8 aug.

CĂPĂ1ÎNĂ V. Voinţa eternizată în bronz //Moldova lit.: Supl.la "Moldova Suverană".- 1995.- 6 sept.

Interviu cu d-nul V.Căpăţînă, regizor de teatru, poet, despre inaugurarea monumentului lui Ion Vatamanu. Consemnare: I. St ici.

CĂRARE P. Monolog: [După I.Vatamanu]: [Epigramă] //Tinerimea Moldovei.- 1965.- 7 febr.- Cu caract.chir.

CHIRA G. A apărut un poet //Moldova Soc- 1962.-8 dec- Cu caract.chir.

CHIRA G. Ion Vatamanu: [Portr. lit. a scriitorului mold.] //Cultura. 1 968.- 20 apr.- P. 11.- Cu caract.chir.

CHIRA G. Ion Vatamanu //Profiluri literare.- Ch., 1972.- P.98-103 - Cu caract.chir.

CIBOTARU M.l. Notă la "poemul cel mai de azi"(1): [Despre creaţia poetului I.Vatamanu] //Nistru.- 1983.- nr.2.-P.1 14-1 20.; nr.3.-P.1 14-1 20.- Cu caract.chir.

CIMPOI M. Anul literar 1972 //Tinerimea Moldovei.- 1973.- 24 ian.- Cu caract.chir.

CIMPOI M. Cunoscătorul de toate, poetul //Lit.şi Arta.- 1987.- 30 apr.- Cu caract.chir.; Basarabia.- 1993.-nr.8.- P.199-206.; Clipa.- 1993.- nr.2.- P.32; [Prefaţă] //Vatamanu I. Nimic nu-i zero.- Ch., 1987.- P.3-12.- Cu caract.chir.

CIMPOI M. Ion Vatamanu //Zorile Bucovinei.-1971.- 30 iunie. Cu caract.chir.

CIMPOI M. întoarcere la baladă //Lit.şi Arta.-1982.- 13 mai ; 3 iunie.- Cu caract.chir.

CIMPOI M. în toate-mi. rămîne sufletul //Nistru.-1971.- nr.7.- P. 152-1 54.- Cu caract.chir.

CIMPOI M. între monolog şi rapsodie: [Evoluţia poetică a lui I.Vatamanu] //Cimpoi M. Focul sacru.- Ch., 1975.- P.179-185.- Cu caract.chir.

CIMPOI M. "Nimic nu-i zero" - inspiraţie viguroasă: IDespre poezia lui I.Vatamanu - când.la Premiul de Stat al R.S.S.M.l //învăţ.publ.- 1988.- 28 sept.- Cu caract.chir.; Nar.obrazovanie- 1988.- 28 sent.- în lb.ru.

CIMPOI M. Odă Patriei şi înfrăţirii //Nistru.- 1972.- nr,12.- P.13Ş-137.- Cu caract.chir.

CIMPOI M. Poezia' 83 //Ut.şi Arta.- 1984.- 9 febr.- Cu caract.chir.

CIMPOI M. Simţul critic al poeziei //Ut.şi Arta.- 1980.- 27 mart. Cu caract.chir.

CIMPOI M. Steaua şi crucea poetului //Lit.şi Arta.- 1993.- 19 aug.

CIMPOi M. "Un cîntec cît viaţa": [Scriitorul I.Vata manu la 50 de ani] //Zorile Bucovinei.- 1987.- 25 apr.- Cu caract.chir.

CIMPOI M., VODĂ GH. Poezia realului //Lit.şi Arta.- 1980.- 7 febr.- Cu caract.chir.

CIOCANU A. Faţetele ruperii de comun: [I.Vata- manu-candidat la Premiul de Stat al R.S.S.M.] //Tinerimea Moldovei.- 1988.- 25 sept.- Cu caract.chir.

CIOCANU A. Ion Vatamanu: [Profil literar] //Cultura.- 1965.- 19 iunie.- P. 10-1 1.- Cu caract.chir.

CIOCANU A. Prin noi - nemurirea poetului [Ion Vatamanu] //Glasul Naţiunii.- 1996.- maifnr.17).- P.4.

CIOCANU I. Apropierea de Ion Vatamanu: [In memoriam] //Ţara.- 1995.- 8 aug.

CIOCANU I. Din bucuriile şi durerile săteanului...:[Despre creaţia poetului] //Viaţa Satului.- 1986.- 28 iunie.-
Cu caract.chir.

CIOCANU I. Faţetele ruperii de comun //Tinerimea Moldovei.- 1988. 25 sept.- Cu caract.chir.

CIOCANU I. Ion Vatamanu: [Profil liric] //Bucovina Sov.- 1966.- 27 sept.- Cu caract.chir.

CIOCANU I. Ion Vatamanu //Tinerimea Moldovei.- 1966.- 23 sept.- Cu caract.chir.

CIOCANU I. Neuitarea înaintemergătorilor //Lit.şi Arta.- 1996.- 3 oct.

CIOCOI GH. Ion Vatamanu - poet, chimist, eseist, traducător, iar în zile de ultimă oră - candidat în deputaţi... //Viaţa Satului.- 1987.- 20 iunie.- Cu caract.chir.

CIOCOI GH. O floare şi o lacrimă pentru Ion Vatamanu: In memoriam //Viaţa Satului.- 1994.- 7 mai.

CIUBUCCIU V. Străvechi stăpîni de ochi bătrîne //Lit.şi Arta.- 1994.- 30 iunie. Arborele genealogic al lui I. Vatamanu.

CÎŞLARU S. Omagiind eroii neamului //Lit.şi Arta.- 1996.- 9 mai

CLIMA M. Valori estetice în poezia lui Ion Vatamanu //Tinerimea Moldovei.- 1987.- 19 iul.- Cu caract.chir.

CODRF.ANU T. Ion Vatamanu - un poet al "pămîntului" //Lit.şi Arta- 1993.- 7 oct.

CODRU A. A fost sufletul adierilor de măslin //Lit.şi Arta.- 1993.- 19 aug.

COSTENCO N. //Tinerimea Moldovei.- 1963.- 5 febr,- Cu caract.chir.

COVAL D. Dominantele cărţilor de publicistică //Nistru.- 1981.- nr.4.- P. 114.- Cu caract.chir.

CUCUIETU S. Cinstirea luptătorului: La 9 august curent s-au împlinit 3 ani de la trecerea la Domnul a lui Ion Vatamanu //Ţara.- 1996.- 13 aug.

DABIJA N. Inimă de poet //Lit.şi Arta.- 1993.- 19 aug.

[DESPRE dezvelirea bustului poetului Ion Vatamanu] la cimitirul din Chişinău //Lit.şi Arta.- 1995.- 7 sept.

DOLGAN M. [Analiza critică a operei] //Conştiinţa civică a poeziei contemporane.- Ch., 1976.- P.24-30; 32-34;
i-44; 46-48; 57-61; 168-170.

DOLGAN M. Aspecte ale poeziei tinerilor: [A.Cibotaru, E.Loteanu, A. Codru, (.Vatamanu ş.a.] //Tinerimea Moldovei.- 1964.- 25 mart.- Cu caract.chir.

DOLGAN M. însemne ale restructurării în lirica moldovenească / Lit.şi Arta.- 1987.- 27 aug.- Cu caract.chir.

DOLGAN M. Pe aripile inspiraţiei. Poezia moldove nească: bilanţuri şi perspective //Viaţa Satului.- 1981 .-
14 apr.- Cu caract.chir.

DOLGAN M. Problematica şi întruchiparea ei artisti că în lirică: (Despre ciclurile de poezii "Elena", "Contururi") //Nistru.- 1973. nr.7.- P.141.- Cu caract.chir.

DRUŢĂ I. Viaţă trăită în văzul tuturor fzice scriitorul despre Ion Vatamanu] //Moldova Suverană.- 1 993.- 1 2 aug.

DUMBRĂVEANU I. Eu - o frunză, tu o frunză... //Curieru de seară- 1993.- 11 aug.

FISTIC I. O viaţă, un om, o operă //Făclia.- 1994.- 12 aug.

GHEORGHIŢĂ I. Costiceni - izvor de inspiraţie: [Despre creaţia lui I.Vatamanu] //Lit.şi Arta.- 1983.- 23 iunie.- Cu caract.chir.

GHEORGHIŢĂ I. Serată de autor a lui Ion Vatamanu //Moldova Soc- 1984.- 28 apr.- Cu caract.chir.

GIMPU S. Copacul poeziei tale, Ioane, e viguros şi gingaş //Glasul Naţiunii.- 1993.- Aug./nr.32/.- P. 1.

GRIGORESCU G. Alături de cuvînt //Viaţa Satului.- 1988.- 22 sept.- Cu caract.chir.

HOMENCO R. în limbajul formulelor şi al poeziei //Viaţa Satului.- 1981.- 13 oct.- Cu caract.chir.

HROPOTINSCHII A. Sub zodia cenzurii //Basarabia.- 1994.- nr.6.- P.92-110.

Despre discuţia cărţii lui I. Vatamanu "De pe două margini de război" (se reproduce procesul verbal al şedinţei comitetului de conducere a Uniunii Scriitorilor).

IN MEMORIAM, Ion Vatamanu //Alfa şi Omega.- 1995. 16 31 aug.

Despre parastasul de pomenire şi dezvelirea bustului lui I. Vatamanu la 31 august ia cimitirul central din Chişinău.

IN MEMORIAM lui Ion Vatamanu //Glasul Naţiunii.- 1996.- Mai (nr.18).

Despre parastasul pentru scriitorul Ion Vatamanu la Străşeni.

ÎN SEMN de omagiu: [Şezătoarea lit. dedicată poetului şi savantului-chimist LVatamanu la Teatrul mold. "A.S.Puşkin"]: Impresii //Lit.şi Arta.- 1987,- 7 mai.- Cu caract.chir.

JEREGME V. Cu Numele lui Ion Vatamanu //Munca paşnică.- 1996. 22-28 apr.- P.2.

LADAMUC V. Curăţind cuvintele de vorbă: [Ion Vatamanu - serată de creaţie] //învăţ.publ.- 1984.- 30 apr.- Cu caract.chir.

MANOLE A. Ion Vatamanu //Lit.şi Arta.- 1996.- 21 noiembr.

MÂNĂSCURTĂ I. Iubirea de tine: [Arabescuri, dedicate poetului LVatamanu la 50 de ani] //Moldova.- 1987.- nr.5.- P.10.- Cu caract.chir.; Mânăscurtă I. Mîine, cînd ne vom întîlni pe pămînt.- Ch., 1989.- P.256-258.- Cu caract.chir.

MITING de doliu [cu ocazia funerariilor lui LVata manu] //Moldova Suverană.- 1 993.- 14 aug.

MORĂRAŞ M. Atît de mult al pămîntului [Ion Vatamanu] //Viaţa Satului.- 1993.- 14 aug.- P.6.

MORĂRAŞ M. Ca floarea soarelui simplu //Viaţa Satului.- 1995.- 1 2 sept.

MORĂRAŞ M. C-o strofă viaţa mea începe, Cu alta viaţa mi-o închei... //Plai românesc- 1 993.- 9 sept.

MORĂRAŞ M. Nemoartea poetului [Ion Vatamanu] //Viaţa Satului.- 1994.- 13 aug.

NASTASIU V. îl cunoaşteţi pe Atomică? //Florile dalbe.- 1991.- 29 noiembr.- P.8.- Cu caract.chir.

NISTREANUL C. Ion Vatamanu şi lichelismul bucovinean //Iconar.- 1995.- an.L- Sept.-Dec/nr.4/.- P.2.

PALLADI T. Inima "secundelor cu munţi" //Lucea fărul.- 1996.- 28 mai

PALLADI T. Reintegrarea sinelui în tot //Lit.şi Arta.- 1988.- 6 oct.-Cu caract.chir.

PALLADI T. Trandafirirea Mărului //Florar: Supl.la "Tinerimea Moldovei".- 1996.- 25 mai (nr.1).

PALLADI T. Zborul şi glasul "Păsării-Eu...".lon Vatamanu //Iconar.- 1995.- an.l.- Sept.-Dec./nr.4/.- P.3-5.

PARASTAS la Cimitirul central din Chişinău şi comemorare Ion Vatamanu //Moldova lit.: Supl.la "Moldova Suverană".- 1995 - 6 sept.

PÎNZARU-BUCOVINA M. Ion Vatamanu - mare poet tribun care aparţine întregului spaţiu românesc //Iconar.- 1995.- an.l.- Sept.-Dec./nr,4/.- P.3.

PÎNZARU V. Omul le creează pe toate //Tînărul leninist.- 1984.- 2 noiembr.- Cu caract.chir.

PROCA I. Cel mai cumpătat om din Parlament //Glasul Naţiunii. 1993.- nr.32.- P.1.

PROCA I. Inima lui e Moldova: [I.Vatamanu la 50 de ani] //Viaţa Satului.- 1987.- 30 apr.- Cu caract.chir.

PROCA I. Poetul' iubit în măslinul oglindit...: [Despre opera lui I.Vatamanu] //Tinerimea Moldovei.- 1987.- nr.5.- P.18-19.- Cu caract.chir.

RACHIERU A. I.Vatamanu sau Momentul inimii //Bucovina lit.(Suceava).- 1995.- nr.5;6;7;- P.22.

ROŞCA T. Destinul simbolic al sentimentului leninist: [Tema leninistă Tn lirica poeţilor A.Cibotaru, L.Damian, I.Vatamanu] //Lit.si Arta.-1978.- 20 apr.- Cu caract.chir.

SCNIC V. "...Mai aleg prin rouă versuri": [Despre creaţia poetului I.Vatamanu] //Lit.şi Arta.- 1986.- 31 iul.- Cu caract .chir.

SIDORCIUC O. Credinţa vocaţiilor: [Schiţă despre poetul Ion Vatamanu] //Chişinău. Gaz.de seară.- 1981.- 6 lan.- Cu caract.chir.; Vec.Kisinev.- 1 981.- 6 ânv.- în lb.ru.

SLUTU N. Camertonul sufletelor noastre: [I.Vatamanu - când.la Premiul de Stat al R.S.S.M.] //Lit.şi Arta.-1988.- 8 sept.- Cu caract.chir.

STICI Voinţa eternizată în bronz // Moldova lit.- 1995.-6 sept.

SUCEVEANU A. Imaginea măslinului antic //Moldova Soc- 1987.- 30 apr.- Cu caract.chir.

ŞPAC I. Ion Vatamanu //Scriitorii Moldovei Sovietice.- Ch., 1969.- P.93-94.- Cu caract.chir.

TĂRÂŢANU V. Cu iubire de tine //Lit.şi Arta.- 1987.- 30 apr.- Cu caract.chir.

TE DEUM la cimitirul central: [în memoria lui Ion Vatamanu] //Glasul Naţiunii.- 1996.- 4 sept.

TELEŞCU I. "Nădăjduiesc, cunosc, mă zbucium şi visez...": [Despre creaţia lui [.Vatamanu] //Viaţa Satului.- 988.- 22 sept.- Cu caract.chir.

TELEUCĂ V. Deplasarea spre roşu ori dimensiunea de echilibru în poezia lui Ion Vatamanu //Moldova lit.: Supl.la "Moldova Suverană".- 1995.- 9 aug.

TELEUCĂ V. Formula poetică a lui Ion Vatamanu //Patria Tânără.- 1995.- 12 aug.- P.15.

TESTAMENTUL lui (.Vatamanu//Ţara.- 1993.- 17 aug.

TODERAŞCU M. O stea avea să-l înfieze... //Moldova Suverană.- 1994.- 13 auq. În amintirea poetului

TULNIC V. Prima creaţie: [Despre poetul I.Vata- manu] //Cultura.- 1971.- 14 aug.- P.8-9.- Cu caract.chir.

ULTIM omagiu din partea conducerii //Lit.şi Arta.-1993.- 12 aug.- P.3; Ştiinţa.- 1993.- Aug.-Sept.- P.24; Moldova uverană.- 1993.- 12 aug.;Moldova Suverană: Digest.- 1 993.- 1 3 aug.- în lb.ru.

UNGUREANU I. Vă las să m-aşteptaţi... //Lit.şi Arta.- 1993.- 19 aug.

UNGUREANU L. Cavaler al metaforei, stea a neîm-păcării: [Ion Vatamanu. Evocarea poetului în spectacolul de pomenire "în memoria lui Ion Vatamanu", regizat de S.Fusul //Lit.şi Arta.- 1994.- 25 aug.

VEREJANU R. Oglinda cuvîntului //Moldova Soc-1987.- 22 noiembr.- Cu caract.chir.

VIERU Gr. "A gîndi e o muncă": [Ion Vatamanu -poet şi savant la 50 de ani] //Tinerimea Moldovei.- 1987.- 1 mai.- Cu caract.chir.

VIERU Gr. Cine iubeşte pînă la capăt... //Vatamanu I. De ziua frunzei.- Ch., 1987.- P.5-6.- Cu caract.chir.; Vieru Gr. Cel care sînt.- Ch., 1987.- P. 198-201.- Cu caract.chir.

VIERU Gr. Roata: [I.Vatamanu - atît de viu] //Lit.şi Arta.- 1993.- 19 aug.

VLAD P., CARTER R. în memoria lui I.Vatamanu //Buletinul A.Ş. a R.M.: Ştiinţe biologice şi chimice.- 1993.-nr.6.- P.66-67.

VODĂ GH. Cu iubire de noi: [In memoriam Ion Vatamanu] //Glasul Naţiunii.- 1994.- Aug.(nr.32).

VODĂ GH. Doi ani de nefiinţă //Glasul Naţiunii.-1995.- Aug.(nr.34)

VODĂ GH. în plumb cîntă privighetoarea :[ Despre I.Vatamanu] //Lit.şi Arta.- 1980.- 25 sept.- Cu caract.chir.

VODĂ GH. Poetul //Glasul Naţiunii.- 1995.- Mai /nr.21/.- P.1.

VODĂ GH. Urmaşul poeziei /Ion Vatamanu/ //Lit.şi Arta.- 1987.- 30 apr.- Cu caract.chir.

FESTIVALUL de muzică şi poezie tînără "Ion Vatamanu": [în scopul comemorării poetului I.Vatamanu, evidenţierea şi lansarea tinerilor poeţi şi compozitori] //Lit.şi Arta.- 1997.- 13 mart. '

în limba rusă

NA ÂZYKE formul i poezii: [Despre activitatea lui Ion Vatamanu] //Molodez' Moldavii.- 1981.- 13 okt.

OL'SEVSKI R. Poet i vremâ: [Ion Vatamanu] //Sov. Moldaviâ.- 1990.- 11 fevr.

PANIHIDA na Kisinevskom central'nom kladbise i cestvovanie pamâti lona Vatamanu //Nezavisimaâ Moldova.-1 995.- 6 sent.

50 LET so dnâ rozdeniâ [I maâ 1937 g.] Moldav-skogo sov.poeta i perevodcika I.Vatamanu: [Lista lucrărilor sale şi literatura despre el] //Rekomendatel'nye bibliograficeskie spiski k znamenatel'nym i pamâtnym datam Moldavii na 1987 god.- Ch., 1986.- S.38-40.

PISATELI Moldavii: Ion Vatamanu //Detskaâ lit.-1971.- N 10.- S.28.

RASSADIN ST. V.l dysat pocva i sud'ba": [Despre viaţa şi activitatea poeţilor moldoveni: I.Vatamanu, P.Boţu, L.Damian, Gh.Vodă, Gr.Vieru şi A.Busuioc] //Kodry.- 1975.-N9.- S.136-147; N.10.- S.132-142.

SEGODNÂ, bez lona Vatamanu //Vec.Kisinev.-1993.- 11 avg.

Despre scriitorul Ion Vatamanu.

SIDORCIUK O. Vernost' prizvaniâm: [Despre chimistul şi poetul Ion Vatamanu] //Poisk.- Ch., 1982.- S.86-93.

SOLOZENKINA S. Râdom s hlebom i solncem //Lit. obozrenie.- 1979.- N 4.- S.7-11 însemnări de la simpozionul unional din Moldova, dedicat poemei contemporane.

ZINCENKO N. Ruki poeta //Molodez' Moldovy.- 1993.- 13 avg.- S.12.

top top

Dedicatii

ALEXANDRU I. I.Vatamanu: [Versuri] //Raluca (Bucureşti).- 1995.- nr.2.- P.21.

ALEXANDRU I. Nu mor poeţii...: [Versuri] // Lit.şi Arta.- 1993.- 19 aug ; Ţara.- 1993.- 17 aug.

BANDALAC V. Frunze, Recviem: în memoria lui Ion Vatamanu //Glasul Naţiunii.-1997.- 2 apr.- P.12.

BOŢU P. Basm cu fete şi zmei: [Versuri] //Boţu P. Ruguri.- Ch., 1975.- P.14.- Cu caract.chir.

BULAT E. De la Costiceni, din dulcea Bucovină: [Versuri] //Curierul de seară.- 1994.- 22 oct.; Glasul Naţiu anii.- 1994.- Sept.(nr.36}.- P.4.; Lit.şi Arta.- 1996.- 8 aug.

BUTNARU L. Aproape sonată: [Versuri] //Viaţa Satului.- 1988.- 18 oct.- P.4.- Cu caract.chir.

CIOCANU A. Fratele meu: [Versuri] //Lit.şi Arta.-1997.- 6 febr.

CIOCANU A. Lui Ion Vatamanu : [Versuri] //Lit.şiArta.- 1989.- 25 mai.- Cu caract.chir.

CIOCOI GH. Atît de mult al pămîntului: [Versuri]// Viaţa Satului.- 1994.- 7 mai.

COPCEA F. Risipit: [Versuri] //Datina (jud.Mehedinţi).- 1992.- 2 aug.- P.3

FILIP IU. Poetul cu frunza lui: [Versuri] //Patria Tânără.- 1995.- 9 dec.

GALAICU-PĂUN EM. Ion Vatamanu: Substituire: [Versuri şi cuv.întrod.] //Sud Est.- 1996.- nr.26/4/.- P.57.

IONESCU A. Lacrima Măriei: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1993.- 19 aug.

MATCOVSCHI D. Adio, Ioane: [Versuri] // Moldova Suverană.- 1993.- 12 aug.; Raluca(Bucureşti)..- 1995.- nr.2.-
P.21.

MEREUŢĂ I. Durerea ţării: [Versuri în amintirea lui Ion Vatamanu] ll Lit. şi Arta.- 1994.- 1 ian.

ODOBESCU S. S-a stins încă o făclie...:[Versuri] //Lit.şi Arta.- 1993.- 12 aug.

PALII S. ...august 1993: [Versuri in memoriam lui Ion Vatamanu] //Glasul Naţiunii.- 1995.- Iunie /nr.26/

PALII St. Transcendenţă: [Versuri in memoriam lui Ion Vatamanu] //Lit.şi Arta.- 1996.- 15 aug.

PRUTEANU V. închinare: [Versuri] //Munca paşnică(Străşeni).- 1996,- 22-28 apr.- P.2

SUCEVEANU A. Adio! Nevermore!: [Versuri] //Lit.şi Arta.- 1993.- 19 aug.

SUCEVEANU A. loane-frate: [Versuri] //Glasul Naţiunii.- 1991.- Noiembr.(nr.47).- P.4

TĂRÂŢANU V. Cu iubire de tine: [Omagiu în proză] //Lit.şi Arta.- 1987.^: 30 apr.- Cu caract.chir.

TĂRÂŢANU V. Etern la Bucovina //Iconar (Rădăuţi- Bucovina).- 1995.- an.L- Sept.-Dec.(nr.4).

VIERU GR. Graiul: [Lui Ion Vatamanu] //Cultura.- 1976.- 12 iunie.- P.1 1.- Cu caract.chir.

VODĂ GH. Rînd pe rănd: Lui Ion Vatamanu: [Versuri] //Glasul Naţiunii.- 1993.- Aug.(nr.33).- P.1.

ZEGREA I. Două sonete pentru două anotimpuri: [Lui Gr.Vieru; Lui Ion Vatamanu] //Tinerimea Moldovei.- 1980.' 14 noiembr.- Cu caract,chir

în limba rusă

CUDIN V. Den' poezii v Kriulânskom raione: [Dedicaţie poeţilor I.Vatamanu, V.Galaicu, E.Tarlapan] //Kodry.-1986.- nr.11.- S.49.

VODĂ GH. Pamâti poeta lona Vatamanu: [Versuri] /Per.s rum.U.Pavlov //Kodry.- 1993.- N9.- S.25.

top

Interviuri. Dialoguri. Mese rotunde.

"AM LUCRAT mai mult la cartea Republicii" //Moldova Suverană.- 1990.- 20 sept.- Cu caract.chir.

Interviu cu scriitorul I. Va tamanu. Consemnare: N.Roibu.

ANUL literar 1986: Poezia: (Masă rotundă) //Lit.şi Arta.- 1987.- 16 apr.- Cu caract.chir.

Au participat: I. Vatamanu, M. Cimpoi, Gh. Vodă, I. Hadârcă, I. Fifip, L. Butnaru, A. Suceveanu, A. Cibo taru, I.Gheorghiţă, N. Dabija, I. Vieru, E. Boteza tu.

ASTĂZI cuvîntul se roagă de pace //Ştiinţa. - 1987.- 4 mai.- P.4.- Cu caract.chir.

Interviu cu Ion Vatamanu. Consemnare: E.Bojoga.

CONFESIUNI [cu- Ion Vatamanu] /Consemnare: N.Spătaru //Lit.şi Arta.- 1987.- 4 iunie.- Cu caract.chir.

CU ION Vatamanu despre chimie şi poezie //Moldova.- 1969.- nr.11.- P.12.- Cu caract.chir.

Consemnare: D. Batîr şi A. Gromov.

"DIN PUNCTUL de vedere al culturii este pierdută ireparabil fiecare personalitate şi fiecare naţiune" //Curierul
de seară.- 1 993.- 5 iul. Interviu cu I. Vatamanu. Consemnare: E.Belîh.

"LUCEAFĂRUL" pe micul ecran: Opinii, ecouri, impresii (I.Vatamanu, N.Dabija, V.Pînzaru, I Burghiu, E.Loteanu) /înregistrare de A.Vizir //Lit.şi Arta.- 1987.- 19 febr.- Cu caract.chir.

NE-AM prea grăbit cu sărbătorile //Materna.- 1992.- an.l.- Sept./nr.2-3/.

Interviu cu Ion Vatamanu. Consemnare: V.Zagaev-schi

NE APĂRĂM cu arma în mînă şi cu Eminescu în suflet //Lit.şi Arta.- 1992.- 9 iul.

Interviu cu dl /.Vatamanu, redactor-şef al revistei "Columna" şi parlamen tar al Republicii Moldo va. Consemnare: M. Vicol.

"NIMIC mai sărac pe faţa pămîntului ca omul spiritualiceşte sintetic" //Lit.şi Arta.- 1987.- 15 ian.- Cu caract.chir. Dialog cu poetul şi savantul chimist Ion Vatamanu.

Consemnare: I.Anton.

"NU RECUNOSC altceva decît poezia angajată..." //Orizontul.- 1987.- nr.5.- P.32-37; Gorizont.- 1987.- N5.- P.32-37.-în lb.ru. Interviu cu poetul I. Vatamanu. Consemnare: H.Mo-raru.

OMUL le crează pe toate //Tînărul leninist.- 1984.- 2 noiembr.- P.4.- Cu caract.chir.

Interviu cu Ion Vatamanu. Consemnare: V.Pînzaru.

O TRADIŢIE ancestrală la români: Masă rotundă //Datina creştină.- 1991.- an.II.- lan.~Mart./nr.1-3/.- P.5. L a masa ro tundă au participa t: I. Va tamanu, P.Buburuz, I.Ungureanu.

"RESTRUCTURAREA nu ne aparţine numai nouă... Ea a apărut în urma unor strigăte straşnice: nu se mai poate trăi pe vechi!" //Lit.şi Arta.- 1987.- 4 iunie.- Cu caract.chir.; Patrimoniu: Alm.bibliofililor din Moldova.- V.2.- Ch., 1988.-
P. 19-32.- Cu caract.chir.

Interviu cu scriitorul I. Vatamanu. Consemnare: N. Spătaru.

ROIBU N., VATAMANU I. "Timpul dialogului e un timp al obiectivitătii" //Lit.şi Arta.- 1990.- 15 febr.- Cu caract.chir.; Focul din verb.- Ch., 1991.- P.233-242.

Dialog: Nicolae Roibu - Ion Vatamanu despre cartea "Dialoguribanale" de I. Vatamanu.

SCRISUL nostru la etapa actuală: Sondaj de opinii //Moldova.- 1986.- nr.4.- P.24.- Cu caract.chir. Au participat: /.Vatamanu, B.lstru, I.Hadârcă, Gh.Malarciuc, V.Prohin, H.Moraru, V.Senic, A.Hropotinschii, M. Cimpoi.

UNGUREANU 1., VATAMANU 1. "în ţara asta trebuie s-o terminăm o dată pentru totdeauna cu prigonirile" //Columna.- 1990.- nr.H.- P.42-48; 1990.-nr.1 2.- P.38-43, 56-61.- Cu caract.chir.; Columna.- 1990.- N11.- P.42-48; 1 990.- N1 2.- P.38-47.^ în lb.ru.

Dialog cu l.Ungureanu, ministrul Culturii şi culte/or al RM şi cu i.Vatamanu, preşedintele Comisiei pentru problemele culturii şi religiei din Parlamentul RM, pe marginea problemei religiei şi despre starea bisericilor din republică. Consemnare: I.Lupan.

în limba rusă

"CELUU zemlu, kak sud'bu" //Nezavisinnaâ Moldova.- 1993.- 2 fevr. Interviu cu poetul, publicistul Ion Vatamanu. Consemnare: E.Belîh.

DOBRO pozalovaf //Sov.Litva.- 1968.- 6 iunâ. Interviul cor.ziarului "Sov.Litva" cu scriitorii din Moldova: I.Vatamanu, G.Malarciuc, V.Malev.

NE PRIZNAU poezii bezydejnoj..." //Gorizont.- 1987.- N5.- S.32-37. Interviu cu poetul Ion Vatamanu. Consemnare: H.Moraru.

S TOCKI zreniâ kul'tury nevospolnima kazdaâ naciâ" //VeC.Kisinev.- 1993.- 5 iulâ. Interviu cu scriitorul I.Vatamanu. Consemnare: E.Belîh.

"ZDES' â oformilsâ kak bol'sevik" //Rus. âz.v mold.skole.- 1981.- N6.- S.45-48. Interviu cu scriitorii I.Vatamanu, R.OIşevski şi S.RÎbak despre A.A.Fadeev.

ZIT' dostojno. Pomnif svoO bedu i cuzuG" //Molodez' Moldovy.- 1993.- 24 sent.- S.13. Ultimul interviu acordat de I.Vatamanu. Consemnare: E.Belîh.

top

Filmografia

ATÎT DE MULT AL PĂMÎNTULUI: [film documentar video] /Aut. de scenariu şi regia L.Popodniak.- Ch., 1991.

Despre Ion Vatamanu.

Â HOZU BELYMI: [film documentar] /Aut. de scenariu I.Vatamanu; Regia A.Saranov; Operator A.Saranov; Redactor A.Mardare.- Ch.: Telefilm, 1979. - în lb.ru.

Film-portret despre renumitul chirurg din Moldova CA. Ţăbîrnă prin intermediul lui Ion Vatamanu.

ETERN LA BUCOVINA: [film documentar video] /Aut. de scenariu şi regia V.Bucătaru.- Ch., 1993

Despre Ion Vatamanu.

GORIZONTY SODRUZESTVA: [film documentar] /Aut. de scenariu I.Vatamanu; Regia V.Bucătaru; Operator V.Radevici.- Ch.: Telefilm, 1980. - în lb.ru.

Despre colaborarea învăţaţilor fizicieni din Moldova cu învăţaţii de la Institutul de Fizică şi Tehnică "A.loffe" din Leningrad.

IGOR VIERU: [film documentar] /Aut.de scenariu I.Vatamanu; Regia V.Vidraşco; Operator V.Ustianski; Redac tor B.Musteaţă.- Ch.: Telefilm, 1984

Despre pictorul Igor Vieru.

POETUL, MAREA Şl INSPIRAŢIA: [film documentar] /Aut. de scenariu lu.Vition; Regia V.Bucătaru.- Ch.: Telefilm, 1988.

Ion Vatamanu autor de versuri.

PORTRET IZ 37-49...: [film documentar] /Aut. de scenariu şi regia N.Ghibu.- Ch.: TVO "Viaţa"(Moldova-film), 1988. - în lb.ru.

Ion Vatamanu - participant la o masă rotundă despre deportări.

SE CAUTĂ UN PAZNIC: [film art.I /Aut. de scenariu V.lovită; Regia Gh.Vodă; Operator P.Bălan.- Ch: "Moldova-film", 167.

Ion Vatamanu în rolul unui apostol.

top top