Ce? Unde? Cînd? Istorii de succes Lumina cărții bulgare la Biblioteca „Hristo Botev”


 

Am simțit necesitatea de a studia limba bulgară, în anii de doctorat, la Facultatea de Istorie și Filozofie a Universității de Stat din Moldova. Subiectul tezei – Viziunile profetice bizantine în textele narative din țările române (sec. XV-XVI) – îmi impunea să valorific manuscrisele slavo-române cu conținut religios. În cadrul acestor manuscrise, o pondere considerabilă revine lucrărilor Sfinților Părinți de limba greacă și autorilor bizantini, traduse în slavonă de cărturari sud-slavi. Examinând studiile consacrate literaturii respective, am descoperit mai multe cercetări valoroase semnate de autori din Bulgaria. Fapt deloc întâmplător, deoarece manuscrisele slave, transcrise în mănăstirile românești, cuprind opere originale și traduceri ale cărturarilor bulgari (Ioan Exarhul, Clement al Ohridei, Patriarhul Eftimie, Grigorie Țamblac), precum și versiunile altor scrieri creștine răspândite în peninsula Balcanică și Rusia. Vroiam să învăț bulgara, spre a avea acces la lucrările savanților bulgari, importante și pentru istoriografia românească. I-am avut drept modele pe câțiva iluștri cercetători români, cunoscători și ai limbii bulgare: Petru Caraman, Emil Turdeanu, Gheorghe Mihăilă, Eugen Russev... Visul meu nu ar fi prins viață fără ajutorul Bibliotecii „Hristo Botev” din Chișinău.

Nefiind un centru academic, biblioteca deține o serie de lucrări de referință, necesare deopotrivă cititorului larg și specialiștilor. Aș nominaliza, în acest sens, Enciclopedia Bulgaria, Mica enciclopedie bulgară și Istoria Bulgariei, în mai multe volume, editate de Academia de Științe din Sofia. În sala de lectură putem consulta culegeri științifice consacrate vieții și operei Sfinților Chiril și Metodie, altor cărturari din perioada medievală, precum și folclorului bulgar. La edițiile respective se adaugă albumele de artă ortodoxă din mănăstirile sud-dunărene. Într-un asemenea album, am găsit facsimilul Cronicii lui Constantin Manasses (sec. XII), tradusă în limba slavonă, care a servit drept sursă de inspirație pentru cronicarul Macarie (? – 1558) din Țara Moldovei.

Cititorii bibliotecii au la dispoziție operele clasicilor literaturii bulgare moderne (Hristo Botev, Ivan Vazov, Aleko Konstantinov, Peio Iavorov, Iordan Iovkov ș.a.) și ale multor scriitori postbelici (Elizaveta Bagreana, Pavel Vejinov, Nikolai Haitov). Pe rafturi găsim, de asemenea, cărți ale autorilor de limba bulgară, originari din Republica Moldova. Într-un spațiu restrâns, bibliotecarii au reușit să concentreze volume ce ne oferă o imagine reprezentativă a istoriei și culturii bulgare – din Evul Mediu, până în zilele noastre. În calitate de cititor, aș propune responsabililor de dezvoltarea colecțiilor, în perspectivă, să completeze patrimoniul bibliotecii și cu volume ale scriitorilor români, traduși în bulgară, precum și ale creatorilor bulgari, în traduceri românești.

Lecțiile de la Biblioteca „H. Botev” m-au atras prin atmosfera prietenoasă, favorabilă schimbului de opinii. Colegii mei de grupă, din diferite generații (de la liceeni, până la pensionari), m-au cucerit prin pasiunea pentru cunoaștere, prin respectul pentru valorile culturale și motivul personal care l-a îndemnat pe fiecare să învețe bulgara. La sfârșitul a doi ani de studiu, mă simt încă la începuturi. Totuși, cunoștințele și competențele dobândite îmi permit să citesc fără dificultate lucrări științifice, să mă orientez în comunicarea cotidiană, iar la nevoie – să-mi încerc puterile în operele clasicilor.

Studierea limbii și culturii bulgare este o datorie pentru conaționalii noștri care își trag rădăcinile din Bulgaria. O șansă – pentru cei aflați în căutarea mai multor perspective în acest stat-membru al Uniunii Europene. Iar pentru cercetătorii români de diverse profiluri (filologi, literați, istorici, etnologi), cunoașterea limbii bulgare este un dar inestimabil. În timpul orelor, am descoperit numeroase cuvinte cu aceleași rădăcini, precum și realități culturale comune spațiului românesc și celui bulgar. Ambele limbi reprezintă documente vii în care s-au întipărit succesiv substratul antic trac, influențele civilizațiilor greco-romană și bizantină, ale slavilor și Imperiului Otoman. Amândouă popoare au împărtășit, de-a lungul secolelor, suferințe și aspirații comune, înveșnicite în creații artistice. Port adâncă recunoștință colaboratorilor Bibliotecii „Hristo Botev” pentru posibilitatea de a cunoaște acest tezaur spiritual.

Andrei PROHIN,

doctor în istorie, cercetător științific,

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală