Histoire

Biblioteca municipala din Chisinau si-a inceput activitatea la 19 octombrie 1877 cu 8073 volume, carti si reviste, cedate orasului in urma inchiderii, din lipsa de mijloace a Bibliotecii Guberniale, ultima fiind infiintata in 1832. Dupa 25 ani de activitate Biblioteca Publica Municipala Chisinau a acumulat 40 mii de volume.
In momentul Unirii cu Romania Biblioteca poseda aproximativ 100.000 volume, dintre care numai o parte infima de 200 volume erau in limba romana, restul publicatiilor fiind in limba rusa, franceza, germana etc.
Dupa 1918 Biblioteca a fost reorientata spre o activitate nationala. La 1932 din aproximativ 110 mii volume numarul publicat in limba romana constituia 13.608 volume, iar in limba rusa 93.800, fapt pentru care Biblioteca era numita neoficial rusa. Catre anul 1938 numarul total de documente nu s-a schimbat esential.
In 1941 odata cu inceperea celui de-al II-lea razboi mondial biblioteca a fost distrusa (a ars). De la 1902 si pina la 1940 biblioteca a functionat in localul Primariei Municipiului Chisinau, suprafata ei fiind in ultima perioada de activitate de 1894 m.p.
Dupa razboi a fost reinfiintata in noiembrie 1944 de catre autoritatile sovietice cu denumirea de Biblioteca oraseneasca N1. Initial ocupa o camera de 10 m.p. in localul Inspectoratului de Invatamint Chisinau pe str. Podoliei 97, si dispunea de 1900 volume.
La 1950 a fost transferata in cladirea fostului restaurant-cantina “Dnestr” (Nistru) pe str. Lenin, actual bd. Stefan cel Mare, 148, unde se afla si in prezent. Din acelasi an 1950 si pina in 1988 a purtat numele Jdanov.
In primii ani de activitate biblioteca avea doar imprumut, sala de lectura, serviciul prelucrare, o biblioteca itineranta si 4 puncte de servire.
Din anul 1975 pina in 1990 a fost in fruntea Sistemului Centralizat de biblioteci al orasului Chisinau.
Din 1988 Biblioteca Municipala poarta numele ilustrului om de cultura Bogdan Petriceicu Hasdeu.
In 1991 in urma decentralizarii sistemelor de biblioteci, conform ordinului Ministerului Culturii si Cultelor nr. 219 din 10 octombrie 1991, Biblioteca Centrala oraseneasca a primit statut de Biblioteca Municipala. 


  Câte ceva despre edificiul central al Bibliotecii Municipale
„Bogdan Petriceicu-Hasdeu” din Chişinău

Istoria clădirii ce adăposteşte azi Biblioteca "Bogdan Petriceicu-Hasdeu" din Chişinău (bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, Nr. 148) începe cu anul 1835, când pe terenul viran din partea marginală superioară de atunci a Chişinăului, la intersecţia actualelor artere rutiere Ştefan cel Mare şi Sfânt şi Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni, municipalitatea a repartizat un lot de pământ pentru construcţii individuale familiei consilierului de colegiu Ivan Monastîrski, funcţionar la Consistoriul Duhovnicesc al Basarabiei. Casa a fost proiectată în două caturi, iar construcţia ca atare s-a efectuat, în două faze, în perioada 1835–1844.

Cu începere din 1846 clădirea a fost închiriată Gimnaziului Regional din Chişinău care, deşi înfiinţat în 1832, nu dispunea încă de local propriu. În 1863 gimnaziul s-a mutat în alt edificiu, iar clădirea a fost cumpărată de Seminarul Teologic din Chişinău, care timp de un an de zile a utilizat-o în scopul cazării studenţilor.

În 1864 casa a fost luată în arendă de cetăţeanul elveţian Charles Thomas Selonidenis, care a transformat căminul studenţesc în hotel. (Ulterior, după denumirea în franceză a ţării de origine a proprietarului, acesta s-a numit “Suisse”.)

În 1897 clădirea a fost arendată negustorului N. Muraciov pe un termen  de 15 ani. Noul stăpân a efectuat reparaţii capitale, făcând intervenţii în structura arhitectonică a edificiului. Intrarea principală a fost redislocată, în acest scop spărgându-se peretele faţadei orientate spre Grădina Publică, iar deasupra acoperişului a fost construit un parapet.

În contextul dat, au fost renovate ancadramentele ferestrelor, iar în interior a fost montată o scară cu trepte de marmură şi balustradă din fontă. La parter, în spaţiile comerciale, de rând cu restaurantul hotelului, s-au aliniat o serie de ateliere şi magazine (salonul fotografic al lui Stain, magazinul de textile al lui Wilkenberg, frizeria lui Serens, cofetăria lui Bakinski, Societatea de Asigurări “Ancora”). Hotelul “Suisse” a funcţionat până în anii celui de-al doilea război mondial.

De acest local este legată amintirea unor personalităţi istorice şi culturale, între care guvernatorul militar al Basarabiei Pavel Fiodorov (în prima fază de existenţă a clădirii generalul a închiriat câteva camere în care a locuit cu întreaga sa familie); savantul enciclopedist Bogdan Petriceicu-Haşdeu (adolescent de 14-15 ani, viitorul cărturar a frecventat aici, în perioada septembrie 1852-decembrie 1853, lecţiile în calitate de elev al claselor a IV-a şi a V-a la Gimnaziul Regional); scriitorii clasici români Constantin Stamati-Ciurea, Constantin Stere ş. a., istoricul Nicolae Iorga, cântăreţul rus Fiodor Şaleapin, militantul politic francez Henry Barbusse, care au poposit la Chişinău cu diverse ocazii, fiind găzduiţi la Hotelul “Suisse”.  

În înfăţişarea ei arhitectonică actuală, clădirea bibliotecii datează din anii 1946-1947, când a fost reconstruită din temelii. Or, edificiul a suferit mari prejudicii ca urmare a bombardamentelor necruţătoare la care a fost supusă capitala Basarabiei în anii celui de-al doilea război mondial.

Proiectul pentru refacerea clădirii a fost elaborat de arhitectul E. R. Spirer sub conducerea nemijlocită a academicianului A. V. Şciusev. Cu această ocazie, casei i s-a adăugat un al treilea etaj, edificiul fiind îndepărtat, în acelaşi context, cu cca 2 metri de la stradă pe latura dinspre Sud-Vest şi alungit, concomitent, pe orizontală astfel ca să cuprindă întreg spaţiul dintre străzile care îl flanchează pe laturile Nord-Vest şi Sud-Est. Cu toate acestea, aspectul decorativ exterior al noii clădiri repetă, în linii mari, arhitectonica vechiului edificiu aşa cum se constituise către finele secoluli al XIX-lea.

În martie 1950, printr-o hotărâre a Comitetului orăşenesc Chişinău al PC(b)M, o parte din încăperile de la parter (în primul rând spaţiul ocupat de restaurant) a fost pusă la dispoziţia Bibliotecii, aceasta coexistând, de mai mulţi ani de zile, în condiţii de bună vecinătate, cu Farmacia Nr. 77 şi cu librăria "Cartea academică".

Vasile Malaneţchi